Recesiunea din Germania şi Italia trage în jos întreaga economie europeană

Economia
din UE este departe de a-şi reveni. Recesiunea din cele 16 state ale Eurozonei s-a agravat considerabil în primul trimestru al lui 2009, arată statisticile citate de Financial Times. Economia Germaniei (cea mai mare din UE) s-a contractat în aceste prime luni ale anului cu aproape 4% (faţă de ultimele trei luni, dar cu 6,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut). Este vorba de o recesiune severă – cea mai gravă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Scăderea medie a fost pentru ansamblul Eurozonei în această perioadă de 2,5% (în Italia, de aproape 6 procente, în timp
ce în Marea Britanie – 4,5%).

Semnele recesiunii economiei germane sunt vizibile peste tot – în mai toate fabricile nemţeşti, care şi-au scurtat programul, în barjele de pe Rin, încărcate mult mai puţin decât în urmă cu un an sau în miile de automobile de lux rămase nevândute. Prin comparaţie, cea mai problematică situaţie pentru SUA a fost cea din 1982, când Produsul
Intern Brut al acestui stat a scăzut cu 2%. Germania s-a bazat însă prea mult pe exporturile de bunuri
industriale pentru a-şi susţine creşterea, însă cererea pe pieţele sale de desfacere s-a diminuat considerabil. Mai grav, ministrul de Finanţe, Peer Steinbrück, a explicat că se aşteaptă la creşteri ale cifrei şomajului şi a deficitului federal. Acesta ar urma să crească până la 90 de miliarde anul viitor (adică dublu faţă de precedentul record, de 40 de miliarde de euro, din 1996, când statul absorbea costul masiv al reunificării celor două Germanii).

Problema Germaniei pare să tragă în jos şi restul economiilor europene, relatează Financial Times. Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în Slovacia – cea mai nouă membră a Eurozonei – unde PIB-ul s-a contractat cu 11,2 procente în primele luni (comparativ cu cele trei luni anterioare), ceea ce reflectă dependenţa acestui stat de exporturile către Germania şi de vânzările de maşini.

Datele vin astfel să infirme optimismul multor lideri, care începuseră să întrevadă “semne de îmbunătăţire” ale economiei sau chiar de ieşire din recesiune. Cifrele vor pune şi mai multă presiune asupra liderilor din Europa (cei mai mulţi aflaţi în plină campanie
electorală, fie pentru europarlamentare, fie pentru alegeri prezidenţiale). Liderii Eurozonei au fost deja avertizaţi săptămâna trecută de Fondul Monetar Internaţional că revigorarea economică din regiune va depinde de cât de îndrăzneţe şi extinse vor fi planurile naţionale de relansare. Cel mai bine din grupul statelor care au adoptat moneda unică europeană stă Franţa. În acest stat, s-a raportat o cădere a PIB de 1,2% şi aceasta graţie rolului sporit pe care îl joacă cererea internă pentru sprijinirea creşterii economice.

Italia – cea mai gravă cădere din ultimele decenii

În Italia, informaţiile publicate de Institutul Naţional de Statistică arată cele mai grave rezultate economice înregistrate de Italia în ultimele decenii, fiind atestată pentru prima oară o recesiune continuă pentru patru trimestre. Contractarea economiei italiene ar fi de 5,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relatează Agerpres. Cu toate acestea, ministrul finanţelor Giulio Tremonti afirmă că recesiunea s-a „oprit” în ultimele două luni şi că „vârful apocaliptic” al acesteia fiind depăşit încă de la sfârşitul anului trecut. În plus, datele din Italia nu ar fi cele mai grave comparativ cu cele înregistrate în alte ţări europene, se consolează acesta.

FMI, gata să relaxeze împrumutul României

FMI a anunţat că este pregătit să relaxeze condiţiile fiscale ale programelor de finanţare încheiate cu România, Letonia şi Ungaria, relatează Mediafax. În situaţia României, unde PIB a scăzut peste aşteptări, cu 6,4% în primul trimestru, revizuirea condiţiilor din acordul cu FMI depinde de evoluţia economică, a spus consilierul Anne-Marie Gulde-Wolf. „Declinul economic este mai grav decât ne aşteptam”, a declarat Gulde-Wolf. În aceeaşi situaţie se află şi Ungaria, unde autorităţile au solicitat creşterea deficitului până la 3,9%, şi pentru Letonia, care încearcă să păstreze un curs stabil faţă de euro.