iderul PSD, Mircea Geoană, va candida la Dăbuleni, ţinteşte scaunul
lui Tăriceanu şi crede că Ion Iliescu este „campion mondial la pus etichete“.
EVZ: Câtă încredere aveţi în justiţia română?
Mircea Geoană: Am încredere atunci când vine vorba de tot ce este în afara zonei politizate. Când aud de procese pentru demnitari sau foşti demnitari, făcute de DNA, care izbucnesc ca focul de artificii la final de mandat, în plină campanie electorală, pot spune că nu am încredere nici un pic.
Nu vor deveni parlamentarii şi mai vulnerabili în faţa posibilelor atacuri, odată cu anularea imunităţii?
Propunerea mea pentru eliminarea imunităţii pentru fapte penale - nu şi pentru delicte de opinie - urmăreşte eliminarea categoriilor speciale de demnitari şi a instituţiilor speciale care trebuie să se ocupe de ei. În acest fel, poate eliberăm nişte resurse pentru justiţie.
Cât s-a opus PSD începerii urmăririi penale în cazurile „Năstase“ şi „Mitrea“?
Vorbim de dosare politice. Această extrem de dubioasă întârziere a prezentării dosarelor de către DNA, la început de campanie electorală, arată că este vorba de dosare
politice. Un dosar politic primeşte un răspuns politic. Nu pot să mă prefac că este un dosar obişnuit. Dacă DNA avea ceva serios, despre Năstase, despre Mitrea, ar fi putut să le demonstreze în 2005, în 2007. Cum se face că aceleaşi dosare, cu aceleaşi termopane, sunt trimise parlamentului înaintea campaniei electorale din 2008.
Trimiterea în instanţă a lui Năstase, de exemplu, ar fi afectat imaginea PSD?
Nu cred. În primul rând, pentru că un proces durează ani întregi, la cum merg lucrurile în justiţie. La un moment dat, faţă de Năstase, a apărut senzaţia că este un fel de victimă a răzbunării lui Băsescu, după campania prezidenţială din 2004. În publicul PSD, ideea că Adrian Năstase e ţintă politică pentru Băsescu este o teză foarte populară. Poate fi un avantaj pentru el şi revenirea sa politică, inclusiv în competiţii sau poziţii foarte importante. Dacă opinia publică va privi altfel lucrurile, pentru Adrian Năstase va fi un handicap. Este cel puţin suspect să stai patru ani ca să instrumentezi două termopane şi trei sonerii.
Credeţi că parlamentarii români sunt pregătiţi să piardă un privilegiu atât de important, precum imunitatea
?
Aşa cum, la votul uninominal, puţină lume credea că se poate întâmpla, la fel va fi şi cu revizuirea Constituţiei. Cel puţin parlamentarii PSD vor semna. Sunt convins că vom avea o pătrime din numărul de deputaţi şi senatori pentru introducerea acestui proces. Ce iese din parlament, depinde şi de alte partide. Depinde şi de votul PDL-ului, dacă sunt sinceri cu dorinţa lor de a reforma clasa politică românească, să aibă curajul să retragă şi şefului lor, Traian Băsescu, imunitatea de care dispune astăzi.
Va fi PSD avantajat de votul uninominal?
Da, ne avantajează. Alţii se chinuiesc să împrumute de pe stradă nu ştiu ce vedete, iar noi, în cadrul organizaţiilor judeţene, avem foarte mulţi oameni care vor să candideze. E şi un risc cu sistemul uninominal. Acela ca banul
să facă regula jocului. Practic, ca grupurile de interese să cumpere locurile în parlament. PSD este dens ca resurse umane şi nu are nevoie de importuri spectaculoase. Dacă o să vină un Dumitru Prunariu, spre exemplu, nu ar fi ceva nefiresc, pentru că ne este apropiat ideologic.
Sondajele arată că, după alegerile din toamnă, vor rămâne trei partide: PSD, PDL şi PNL. Alături de cine vedeţi PSD-ul?
Cred că PNL-ul nu este la palierul PSD-ului, nici măcar al PDL-ului. E un partid de talie mijlocie. Dacă PSD-ul ar fi avut alegeri parlamentare la momentul localelor, ar fi avut astăzi 35% din locurile din parlament, cu redistribuire. Toate conversaţiile despre posibilele reapropieri dintre PNL şi PDL, nouă ne fac bine. Dacă lumea mai vrea încă patru ani de balamuc, cum a avut pe vremea Alianţei... Văzând cât de mult se împăunează cei de la liberali în ultima vreme, poate că nu le-ar strica patru ani de opoziţie, ca să revină la realitate.
Ce provocări ridică pentru dumneavoastră circumscripţia din Dăbuleni?
Sunt senator de Dolj din 2004. Am ales un colegiu în care sunt popular, am cei mai mulţi votanţi. Colegiul are şi probleme complicate, pentru care este nevoie de un lider naţional. Acolo am rădăcinile şi familia. Voi rămâne mereu un lider naţional şi voi reprezenta, sper, întreaga ţară, nu doar colegiul meu din Dolj.
Cum v-aţi gândit campania din toamnă, în cizme de cauciuc sau în pantofi?
Repet, e vorba de oameni pe care îi cunosc şi care îmi sunt prieteni, pe care nu îi descopăr acuma. Lumea mă primeşte bine şi cel mai mare lucru e ca lumea să spună „E de-al nostru! E oltean de-al nostru“. Voi face o campanie firească şi naturală.
07 iulie 2009
Iliescu, hidrologul de serviciu al premierului
Preşedintele de onoare al PSD se opune proiectului lui Orban de a resuscita lucrările la canalul Dunăre-Bucureşti.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu apelează nu doar la experienţa şi susţinerea politică a lui Ion Iliescu, ci şi la expertiza acestuia de hidrolog. Tăriceanu l-a invitat ieri la guvern pe preşedintele de onoare al PSD pentru a-şi spune cuvântul în privinţa proiectului de reluare a lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti. La discuţie a participat şi susţinătorul acestui proiect, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, căruia i-a fost contrapus Ion Iliescu, un cunoscut adversar al canalului Dunăre-Bucureşti.
Încleştarea dintre Orban şi Iliescu s-a încheiat cu concluzia premierului, şi anume că este necesar să se mai studieze problema canalului. Cu alte cuvinte, semn că premierul a fost sensibil la rezervele exprimate de Iliescu, se va proceda la realizarea unui studiu de fezabilitate.
Proiect „ceauşist“ contra idee interbelică
Ministrul Orban a susţinut necesitatea finalizării acestui proiect început şi realizat în epoca Ceauşescu în proporţ ie de 70% şi i-a cerut bani şefului guvernului.
În replică, Ion Iliescu i-a explicat premierului că acest canal nu ar fi eficient din punct de vedere economic. El a susţinut existenţa unor obstacole de natură tehnică şi a adăugat şi un inconvenient: pe acest canal ar ajunge „toate mizeriile dejectate din Bucureşti“. Iliescu a mai susţinut că acest canal este un proiect ceauşist demarat „din motive politice“. El a povestit că fostul dictator urmărea să ajungă pe acest canal în localitatea Petreşti, unde se născuse soţia sa, Elena.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu apelează nu doar la experienţa şi susţinerea politică a lui Ion Iliescu, ci şi la expertiza acestuia de hidrolog. Tăriceanu l-a invitat ieri la guvern pe preşedintele de onoare al PSD pentru a-şi spune cuvântul în privinţa proiectului de reluare a lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti. La discuţie a participat şi susţinătorul acestui proiect, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, căruia i-a fost contrapus Ion Iliescu, un cunoscut adversar al canalului Dunăre-Bucureşti.
Încleştarea dintre Orban şi Iliescu s-a încheiat cu concluzia premierului, şi anume că este necesar să se mai studieze problema canalului. Cu alte cuvinte, semn că premierul a fost sensibil la rezervele exprimate de Iliescu, se va proceda la realizarea unui studiu de fezabilitate.
Proiect „ceauşist“ contra idee interbelică
Ministrul Orban a susţinut necesitatea finalizării acestui proiect început şi realizat în epoca Ceauşescu în proporţ ie de 70% şi i-a cerut bani şefului guvernului.
În replică, Ion Iliescu i-a explicat premierului că acest canal nu ar fi eficient din punct de vedere economic. El a susţinut existenţa unor obstacole de natură tehnică şi a adăugat şi un inconvenient: pe acest canal ar ajunge „toate mizeriile dejectate din Bucureşti“. Iliescu a mai susţinut că acest canal este un proiect ceauşist demarat „din motive politice“. El a povestit că fostul dictator urmărea să ajungă pe acest canal în localitatea Petreşti, unde se născuse soţia sa, Elena.
Adrian Cioroianu nu mai candideaza pentru Senat
Presedintele interimar al PNL Timis, Adrian Cioroianu, a declarat, ieri, într-o conferinta de presa, ca nu va mai candida pentru Senat, la toamna, si analizeaza posibilitatea de a candida anul viitor pentru Parlamentul European. "Cred ca e de datoria celui care conduce sa ia unele decizii de acest fel în situatii de criza. Noi avem câteva locuri care aveau mai multi candidati potentiali, avem si dorinta de a ajuta PNTCD si am primit în partid un om de încredere. M-am gândit ca o solutie potrivita ar fi acea de a lasa acest colegiu pentru Senat domnului Nicolae Robu (rectorul Universitatii Politehnica – n.r.), urmând ca locul lasat liber sa ramâna altor colegi", a spus Cioroianu. El a afirmat ca a primit si o invitatie de a se implica într-un proiect de televiziune, la Bucuresti, dar se gândeste sa candideze pentru Parlamentul European. "Analizez posibilitatea de a candida
pentru Parlamentul European, am multi prieteni acolo si cred ca am experienta pentru un astfel de loc. De asemenea, am primit o oferta de a ma implica într-un proiect de televiziune. Voi analiza aceste situatii", a mai spus Cioroianu. Presedintele interimar al PNL Timis, Adrian Cioroianu, anunta, în iulie, într-o conferinta de presa, ca va candida la alegerile din toamna pentru un post de senator într-un colegiu din Timisoara.
pentru Parlamentul European, am multi prieteni acolo si cred ca am experienta pentru un astfel de loc. De asemenea, am primit o oferta de a ma implica într-un proiect de televiziune. Voi analiza aceste situatii", a mai spus Cioroianu. Presedintele interimar al PNL Timis, Adrian Cioroianu, anunta, în iulie, într-o conferinta de presa, ca va candida la alegerile din toamna pentru un post de senator într-un colegiu din Timisoara.
Alegerile parlamentare vor fi, cel mai probabil, pe 30 noiembrie, afirmă ministrul Cristian David
Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, a declarat, vineri, la Iaşi, că alegerile parlamentare se vor desfăşura cel mai probabil în data de 30 noiembrie, transmite corespondentul NewsIn.
"Cred că, în acest moment, ne îndreptăm către 30 noiembrie ca cea mai probabilă dată
pentru alegerile parlamentare. Nu există motive să decalăm în avans sau să întârziem această dată”, a spus ministrul Internelor şi Reformei Administrative, în conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, strategia PNL în campania electorală va avea ca mesaje principale reducerea nivelului de corupţie din administraţie publică, siguranţa cetăţeanului şi aderarea României în spaţiul Schengen în anul 2011. "Reducerea nivelului de corupţie se poate realiza prin reforma administraţiei publice locale, coroborată cu strategia de combatere a corupţiei. Reforma administrativă se bazează pe patru principii: eficienţă, transparenţă, modernizare şi profesionalizare", a spus David.
Ministrul a adăugat că el va candida
la Vaslui pentru un nou mandat de parlamentar, în timp ce alţi colegi din actualul Guvern, precum Varujan Vosganian şi Cristian Adomniţei, se vor înscrie în cursa electorală de la Iaşi, iar Adrian Iorgulescu la Sibiu.
Cristian David a fost, vineri, în vizită la Iaşi, pentru a participa la o întâlnire între candidaţii liberali din Moldova la alegerile parlamentare şi reprezentanţi ai Guvernului şi ai staff-ului de campanie a PNL. Reprezentanţii PNL au anunţat că listele cu candidaţii liberali în judeţele din Moldova au fost validate parţial, în timp ce listele finale cu toţi candidaţii la nivel naţional vor fi făcute publice peste două săptămâni.
"Cred că, în acest moment, ne îndreptăm către 30 noiembrie ca cea mai probabilă dată
pentru alegerile parlamentare. Nu există motive să decalăm în avans sau să întârziem această dată”, a spus ministrul Internelor şi Reformei Administrative, în conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, strategia PNL în campania electorală va avea ca mesaje principale reducerea nivelului de corupţie din administraţie publică, siguranţa cetăţeanului şi aderarea României în spaţiul Schengen în anul 2011. "Reducerea nivelului de corupţie se poate realiza prin reforma administraţiei publice locale, coroborată cu strategia de combatere a corupţiei. Reforma administrativă se bazează pe patru principii: eficienţă, transparenţă, modernizare şi profesionalizare", a spus David.
Ministrul a adăugat că el va candida
la Vaslui pentru un nou mandat de parlamentar, în timp ce alţi colegi din actualul Guvern, precum Varujan Vosganian şi Cristian Adomniţei, se vor înscrie în cursa electorală de la Iaşi, iar Adrian Iorgulescu la Sibiu.
Cristian David a fost, vineri, în vizită la Iaşi, pentru a participa la o întâlnire între candidaţii liberali din Moldova la alegerile parlamentare şi reprezentanţi ai Guvernului şi ai staff-ului de campanie a PNL. Reprezentanţii PNL au anunţat că listele cu candidaţii liberali în judeţele din Moldova au fost validate parţial, în timp ce listele finale cu toţi candidaţii la nivel naţional vor fi făcute publice peste două săptămâni.
Vadim: Nu ma intereseaza banii lui Becali, sa se spele cu ei pe cap
Eu îl simpatizez pe pustiul asta, nu ma intereseaza banii lui, sa se spele cu ei pe cap, însa eu cred ca într-un Parlament plin de oameni fara Dumnezeu ar putea sa intre un cioban român (n.r.-Gigi Becali) care a platit niste biserici si a dat bani la biserici”, a afirmat, ieri, într-o conferinta de presa, Vadim Tudor. Întrebat care este stadiul negocierilor dintre PRM si PNG-CD, Vadim ar raspuns ca formatiunea pe care o conduce nu negociaza cu acest partid neparlamentar. ”Nu negociem, este o eroare”, a spus el.
El a spus ca le-a dat “mâna libera” vicepresedintelui executiv al PRM, Lucian Bolcas, si secretarului general, Gheorghe Funar, sa poarte “dialoguri” cu partidele parlamentare, Vadim Tudor subliniind ca este mult spus “negocieri”. “Din câte stiu eu, PNG nu este partid parlamentar, însa avem o neutralitate binevoitoare si fata de partidele extraparlamentare”, a afirmat liderul PRM. In acest sens, Vadim Tudor a exclus ideea ca PRM ar putea sa faca o alianta electorala cu alta formatiune politica, motivul fiind pragul electoral de 8 la suta pe care cele doua formatiuni ar trebui sa îl obtina în alegeri.
El a spus ca le-a dat “mâna libera” vicepresedintelui executiv al PRM, Lucian Bolcas, si secretarului general, Gheorghe Funar, sa poarte “dialoguri” cu partidele parlamentare, Vadim Tudor subliniind ca este mult spus “negocieri”. “Din câte stiu eu, PNG nu este partid parlamentar, însa avem o neutralitate binevoitoare si fata de partidele extraparlamentare”, a afirmat liderul PRM. In acest sens, Vadim Tudor a exclus ideea ca PRM ar putea sa faca o alianta electorala cu alta formatiune politica, motivul fiind pragul electoral de 8 la suta pe care cele doua formatiuni ar trebui sa îl obtina în alegeri.
Mona Muscă rupe tăcerea duminică la prânz
Apariţia publică a Monei Muscă are loc în contextul în care în ultima săptămână au avut loc dezbateri publice pe subiectul unei posibile candidaturi a sa într-un colegiu din judeţul Neamţ, oferit de liderul acestei filiale, Gheorghe "Pinalti" Ştefan.
Mona Muscă va susţine duminică o declaraţie de presă, prima după ce şi-a anunţat demisia din Parlament şi din PLD, în 2007, în condiţiile în care liderul democrat-liberal de Neamţ, Gheorghe "Pinalti" Ştefan, a anunţat zilele trecute că aceasta ia în calcul candidatura într-un colegiu din judeţul său.
Potrivit unui comunicat de presă remis sâmbătă NewsIn, pe 24 august, duminică, la ora 12:00, Mona Muscă va susţine o declaraţie de presă.
Deşi Ştefan a anunţat din 17 iulie că-i păstrează un loc pentru Camera Deputaţilor, Muscă a refuzat până acum să-şi facă auzită vocea, în timp ce democrat-liberalii s-au împărţit între susţinători - Emil Boc, Theodor Stolojan, Raluca Turcan, Anca Boagiu - şi contestatari - Radu Berceanu, Cezar Preda, Ioan Oltean.
Chiar vineri, secretarul executiv al PD-L Elena Udrea a comentat, pe blogul personal, că Muscă ar fi trebuit să-şi asume public opţiunea, în loc să stea pe margine şi să-i lase pe cei din interiorul partidului să se exprime. "Pe vremea când problema nu se punea atât de acut, am afirmat că, în situaţia în care şi-ar dori să se întoarcă în politică, poate ar fi o variantă candidatura independentă în contextul votului uninominal (...) Numai că şi atunci ca şi acum, lipsea un element esenţial pentru o opinie corectă: intenţia doamnei Muscă. Nici atunci şi nici acum nu ştim dacă doreşte să revină în politică sau nu, dacă doreşte să candideze la Parlament sau nu. Informaţiile referitoare la subiect sunt ”pe surse”, deşi firesc ar fi fost ca discuţia să se fi purtat iniţial în interiorul partidului, la o cerere prealabilă a doamnei Muscă, sau măcar aceasta să îşi fi precizat public poziţia. În lipsa acestor elemente, ne-am contrazis “la vedere” şi ne-am exprimat păreri personale spre deliciul presei", a scris Udrea. "Poate că o atitudine curajoasă şi asumată din partea Monei Muscă ar fi fost mai utilă şi dânsei şi partidului spre deosebire de strategia aleasă, de a ne lăsa să ne agităm şi noi şi presa pentru a vedea ce se alege, urmând ca decizia să o ia în funcţie de concluzii, la final. Aşa cum mai degrabă i s-a reproşat lipsa de sinceritate decât colaborarea în sine cu Securitatea, la fel i s-ar putea reproşa la un moment dat, mai degrabă lipsa de onestitate în asumarea dorinţei de a reveni în politică decât revenirea însăşi", a conchis liderul PD-L, un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu.
Afacerea "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Şandru a lansat informaţia că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa
de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relaţia cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara.
În aceeaşi săptămână, Mona Muscă a admis, mai întâi, că a furnizat date despre studenţii străini, însă nu Securităţii, ci conducerii instituţiei la care lucra, după care, într-o conferinţă de presă organizată ad-hoc, a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu poliţia politică a statului comunist."N-am ezitat să semnez un angajament cu Securitatea strict pe această problemă - siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei. Acest lucru mi s-a părut normal fiindcă, atunci, orice persoană din România era obligată să dea informaţii despre studenţii străini. Era o obligaţie a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au mânat-o în relaţia cu Securitatea. Mona Muscă accentua, în acea conferinţă de presă, ideea că informaţiile pe care le furniza securiştilor nu constituie poliţie politică, după definiţia dată
de aşa-numita Lege "Ticu".
Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia că relaţia Monei Muscă-Securitate se defineşte ca "poliţie politică". "Este o gravă eroare (decizia CNSAS, n.r). Voi face contestaţie şi voi merge în instanţă. Sunt uluită ce se poate întâmpla cuiva în România, ce se poate întâmpla atunci când partenerii sau adversarii politici vor să te elimine sau atunci când nu faci parte din niciun grup de interese. La ce foloseşte nu ştiu", au fost comentariile Monei Muscă, imediat după aflarea verdictului.
Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.
După ce Curtea Constituţională a decis că legea privind organizarea CNSAS este neconstituţională, Mona Muscă a decis să conteste această decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, dar magistraţii au decis că nu este de competenţa acestei secţii să judece litigiul dintre Mona Muscă şi CNSAS. Dosarul a fost trimis, pe un circuit intern, la Secţia Civilă a Curţii de Apel, unde a primit un nou număr de înregistrare şi termen pe data de 2 octombrie.
Mona Muscă va susţine duminică o declaraţie de presă, prima după ce şi-a anunţat demisia din Parlament şi din PLD, în 2007, în condiţiile în care liderul democrat-liberal de Neamţ, Gheorghe "Pinalti" Ştefan, a anunţat zilele trecute că aceasta ia în calcul candidatura într-un colegiu din judeţul său.
Potrivit unui comunicat de presă remis sâmbătă NewsIn, pe 24 august, duminică, la ora 12:00, Mona Muscă va susţine o declaraţie de presă.
Deşi Ştefan a anunţat din 17 iulie că-i păstrează un loc pentru Camera Deputaţilor, Muscă a refuzat până acum să-şi facă auzită vocea, în timp ce democrat-liberalii s-au împărţit între susţinători - Emil Boc, Theodor Stolojan, Raluca Turcan, Anca Boagiu - şi contestatari - Radu Berceanu, Cezar Preda, Ioan Oltean.
Chiar vineri, secretarul executiv al PD-L Elena Udrea a comentat, pe blogul personal, că Muscă ar fi trebuit să-şi asume public opţiunea, în loc să stea pe margine şi să-i lase pe cei din interiorul partidului să se exprime. "Pe vremea când problema nu se punea atât de acut, am afirmat că, în situaţia în care şi-ar dori să se întoarcă în politică, poate ar fi o variantă candidatura independentă în contextul votului uninominal (...) Numai că şi atunci ca şi acum, lipsea un element esenţial pentru o opinie corectă: intenţia doamnei Muscă. Nici atunci şi nici acum nu ştim dacă doreşte să revină în politică sau nu, dacă doreşte să candideze la Parlament sau nu. Informaţiile referitoare la subiect sunt ”pe surse”, deşi firesc ar fi fost ca discuţia să se fi purtat iniţial în interiorul partidului, la o cerere prealabilă a doamnei Muscă, sau măcar aceasta să îşi fi precizat public poziţia. În lipsa acestor elemente, ne-am contrazis “la vedere” şi ne-am exprimat păreri personale spre deliciul presei", a scris Udrea. "Poate că o atitudine curajoasă şi asumată din partea Monei Muscă ar fi fost mai utilă şi dânsei şi partidului spre deosebire de strategia aleasă, de a ne lăsa să ne agităm şi noi şi presa pentru a vedea ce se alege, urmând ca decizia să o ia în funcţie de concluzii, la final. Aşa cum mai degrabă i s-a reproşat lipsa de sinceritate decât colaborarea în sine cu Securitatea, la fel i s-ar putea reproşa la un moment dat, mai degrabă lipsa de onestitate în asumarea dorinţei de a reveni în politică decât revenirea însăşi", a conchis liderul PD-L, un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu.
Afacerea "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Şandru a lansat informaţia că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa
de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relaţia cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara.
În aceeaşi săptămână, Mona Muscă a admis, mai întâi, că a furnizat date despre studenţii străini, însă nu Securităţii, ci conducerii instituţiei la care lucra, după care, într-o conferinţă de presă organizată ad-hoc, a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu poliţia politică a statului comunist."N-am ezitat să semnez un angajament cu Securitatea strict pe această problemă - siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei. Acest lucru mi s-a părut normal fiindcă, atunci, orice persoană din România era obligată să dea informaţii despre studenţii străini. Era o obligaţie a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au mânat-o în relaţia cu Securitatea. Mona Muscă accentua, în acea conferinţă de presă, ideea că informaţiile pe care le furniza securiştilor nu constituie poliţie politică, după definiţia dată
de aşa-numita Lege "Ticu".
Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia că relaţia Monei Muscă-Securitate se defineşte ca "poliţie politică". "Este o gravă eroare (decizia CNSAS, n.r). Voi face contestaţie şi voi merge în instanţă. Sunt uluită ce se poate întâmpla cuiva în România, ce se poate întâmpla atunci când partenerii sau adversarii politici vor să te elimine sau atunci când nu faci parte din niciun grup de interese. La ce foloseşte nu ştiu", au fost comentariile Monei Muscă, imediat după aflarea verdictului.
Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.
După ce Curtea Constituţională a decis că legea privind organizarea CNSAS este neconstituţională, Mona Muscă a decis să conteste această decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, dar magistraţii au decis că nu este de competenţa acestei secţii să judece litigiul dintre Mona Muscă şi CNSAS. Dosarul a fost trimis, pe un circuit intern, la Secţia Civilă a Curţii de Apel, unde a primit un nou număr de înregistrare şi termen pe data de 2 octombrie.
Tariceanu - la piata in Unirea
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a vizitat, sâmbătă dimineaţă, piaţa volantă de pe bulevardul Unirii, din zona Nerva Traian. Această piaţă face parte dintr-un nou proiect iniţiat de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. De altfel acesta din urmă l-a şi insoţit pe premier în vizita sa facută împreună cu ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, şi soţia acestuia.
Vor fi un total de trei pieţe deschise de Primăria Generală şi Ministerul Agriculturii. Ele vor funcţiona în fiecare zi de sâmbătă, între orele 6,00 şi 20,00, pe strada Drumul Săbăreni din sectorul 6 (la capătul Căii Giuleşti), pe strada Edgar Quinet, între Academiei şi fântâna de la Universitate, pe bulevardul Unirii, între arterele Mircea Vodă şi Nerva Traian.
Preţurile ar putea să cunoască o scădere de 10 % faţă de costurile din pieţele obişnuite şi hipermarketuri, sunt de părere autorităţile, deoarece marfa provine direct de la producător.
20 de standuri vor fi aranjate în fiecare dintre aceste pieţe. Primăria Capitalei va asigura accesul la utilităţi.
Vor fi un total de trei pieţe deschise de Primăria Generală şi Ministerul Agriculturii. Ele vor funcţiona în fiecare zi de sâmbătă, între orele 6,00 şi 20,00, pe strada Drumul Săbăreni din sectorul 6 (la capătul Căii Giuleşti), pe strada Edgar Quinet, între Academiei şi fântâna de la Universitate, pe bulevardul Unirii, între arterele Mircea Vodă şi Nerva Traian.
Preţurile ar putea să cunoască o scădere de 10 % faţă de costurile din pieţele obişnuite şi hipermarketuri, sunt de părere autorităţile, deoarece marfa provine direct de la producător.
20 de standuri vor fi aranjate în fiecare dintre aceste pieţe. Primăria Capitalei va asigura accesul la utilităţi.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
