» Presedintii de consilii judetene se gasesc in plin conflict cu prefectii pentru preluarea atributiilor. In timp ce baronii locali, alesi uninominal la sefiile judetene, cer ca institutiile deconcentrate sa treaca in subordinea lor, un fost si un actual secretar general al Guvernului sustin ideea repolitizarii Institutiei Prefectului, in speranta ca astfel reprezentantii Executivului vor iesi intariti din aceasta batalie.
Presedintii consiliilor judetene solicita ca toate institutiile descentralizate, respectiv directiile de sanatate, finante, invatamant, cadastru, amenajarea teritoriului, situatii de urgenta, sport, cultura, tineret, urbanism, sa treaca in subordinea lor. Motivand necesitatea descentralizarii administratiei locale, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene a intocmit, sub bagheta lui Liviu Dragnea, baron de Teleorman, un proiect de lege prin care sefii acestora devin un fel de vatafi ai administratiei locale. Secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca, a reactionat sugerand ca, o data cu trecerea tuturor deconcentratelor in subordinea Consiliului Judetean, Prefectura ramane o institutie golita de continut, iar Executivul nu mai poate sa-si aplice politicile in teritoriu. Secretarul general al Guvernului va propune premierului un proiect de lege care sa vizeze ca prefectul sa redevina om politic, numit de Executiv. "Asa, prefectul va deveni omul Guvernului, va aplica proiectele Guvernului si va fi schimbat o data cu venirea unui nou Guvern", ne-a declarat Gabriel Berca. El ne-a precizat ca, pe aceasta cale, si secretarul general al Guvernului va redeveni om politic. "Inalt functionar public va ramane subprefectul, iar mai in jos, masa
de functionari, care vor asigura continuitatea in administratie, indiferent care Guvern vine la putere", a precizat Berca. Acesta a atras atentia asupra unor "aberatii" din Legea administratiei publice. "Eu sunt inalt functionar public ca secretar general al Guvernului. Dar in subordinea mea se afla doi secretari de stat numiti politic. La fel se intampla si la nivelul judetelor. Prefectul este apolitic, functionar, dar coordoneaza directiile deconcentratelor, care au in frunte oameni numiti politic", ne-a mai spus Berca. Secretarul general al Guvernului sugereaza ca astfel apar blocaje in functionarea institutiilor locale. "Prefectul coordoneaza directiile judetene. Insa care este autoritatea sa, in conditiile in care directorii acestora au fost numiti politic?", se intreaba Berca. El ne-a spus ca au fost semnalate situatii in care unii directori din institutiile locale au refuzat sa puna in aplicare unele masuri solicitate de prefect, sustinand ca ei raspund pe linie politica de deciziile luate de partidul care i-a propulsat in functie. Berca a semnalat si faptul ca au aparut blocaje in functionarea institutiilor publice deoarece puterea executiva a unor institutii ar fi ramas la PD si chiar la PSD. "20% din conducerea directiilor judetene este in mana PSD, iar in jur de 10% la PD", ne-a specificat Berca. In acest context, secretarul general propune: "Trebuie sa se formeze un corp profesionist de functionari publici, care sa functioneze si sa ramana pe functii indiferent ce Guvern vine la putere. El trebuie sa cuprinda personalul de la subprefect in jos. In schimb, prefectul si secretarul general al Guvernului sa fie numiti politic, pentru a pune in aplicare deciziile luate la Palatul Victoria", a mai spus Berca. El crede ca astfel s-ar crea un echilibru al puterilor in stat, in conditiile "ofensivei baronilor locali", alesi presedinti ai consiliilor judetene, care militeaza pentru a prelua o serie de atributii de la Institutia Prefectului. Punctul actualului secretar general al Guvernului este impartasit si de fostul sau coleg de partid Radu Stroe, ex-secretar general al Guvernului. El ne-a declarat ca trebuie "sa eliminam ipocrizia, sa ne asumam politic Institutia Prefectului". Secretarul general al PSD, Titus Corlatean, sustine si el initiativa secretarului general al Guvernului, in contradictie cu punctul de vedere al presedintilor de consilii judetene, baroni locali ai PSD. "Sa ne asumam transparent Institutia Prefectului. Guvernul trebuie sa aiba reprezentantul sau in teritoriu. Se va ajunge la blocaj. PNL si-a numit prefectii, pe care cica i-a facut apolitici. Ce se va intampla cand va veni alt Guvern la putere?", ne-a declarat Corlatean. El sustine ca exista o mare confuzie, o "suprapunere" in privinta atributiilor pe care le detin prefectul si Consiliul Judetean. "Pentru o descentralizare reala, trebuie sa se stie clar care sunt atributiile pe plan local ale prefectului si ale presedintelui Consiliului Judetean", a mai spus liderul PSD. Potrivit unor surse, PSD merge pe aceeasi solutie de repolitizare a prefecturilor ca si PNL. In schimb, secretarul de stat din Ministerul de Interne si Reformarea Administratiei, liberalul Victor Paul Dobre, il contrazice ferm pe secretarul general al Guvernului. "In calitate
de initiator al legii depolitizarii Institutiei Prefectului, nu sunt de acord cu repolitizarea acestei institutii. Prefectul trebuie sa ramana inalt functionar public", a spus Dobre. El vede cu totul altfel rezolvarea problemei. "Pentru a continua descentralizarea, la consiliile judetene ar trebui sa treaca unele institutii deconcentrate. De exemplu, o parte din directia de invatamant: scolile generale, liceele, dar nu si colegiile nationale si scolile speciale. La fel spitalele, dar nu cele inscrise in programele nationale de sanatate
. Finantele sa ramana in subordinea prefectului, pentru necesitatea colectarii impozitelor la bugetul de stat", ne-a explicat secretarul de stat. Presedintii consiliilor judetene, la sugestia baronului de Teleorman Liviu Dragnea, au amenintat la sfarsitul acestei saptamani ca, daca partidele nu-si vor insusi proiectul de lege propus de ei prin care solicita atributii mult sporite, vor boicota alegerile parlamentare din toamna. Ei propun ca absolut toate institutiile deconcentrate sa fie trecute in subordinea Consiliului Judetean. In acest moment, institutiile administratiei publice locale sunt coordonate de Institutia Prefectului.
Prefectul aplica politica guvernamentala
1. Asigura legalitatea actelor emise de consiliul judetean si de consiliile locale.
2. Verifica modul in care este cheltuit banul public la nivelul judetului.
3. Coordoneaza activitatea institutiilor deconcentrate: sanatate, invatamant, finantele publice locale, sport, cultura, amenajarea teritoriului, cadastru.
4. Aplica politicile guvernamentale in teritoriu.
5. Are in subordinea sa directia de retrocedare a bunurilor fostilor proprietari.
6. Sub controlul sau se afla institutiile care asigura ordinea publica: Politia, Jandarmeria.
7. Intervine direct in situatii de urgenta, calamitati, inundatii, catastrofe naturale.
Consiliul judetean se ocupa de infrastructura locala
1. Este ordonatorul principal de credite pentru bugetul judetean alocat de la bugetul de stat.
2. Intocmeste proiectul bugetului propriu al judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar.
3. Se asigura, prin serviciile sale de specialitate, consultanta tehnica si juridica autoritatilor administratiei publice locale, comunale si orasenesti.
4. Se ocupa de coordonarea programului judetean de modernizare a infrastructurii (drumuri si poduri judetene).
5. Coordoneaza regiile autonome de interes judetean (apa, canalizare, energie
electrica si termica).
6. Adopta strategiile si programele de dezvoltare economica a judetului.
7. Hotaraste darea in folosinta, concesiunea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului.
joi, 30 aprilie 2009
Scandalul Elena Udrea ajunge la Bruxelles
Contestatarii de la PD-L Constanţa se duc până la Bruxelles să o pârască pe Elena Udrea la PPE. Boc este ameninţat cu tribunalul dacă nu acceptă protestul la adresa lui Udrea.
După ce sâmbătă au organizat o şedinţă în care au decis că hotărârile luate de Elena Udrea la PD-L Constanţa sunt nestatutare, membrii PD-L Constanţa excluşi din partid i-au trimis ieri, în numele a peste 300 de democrat-liberali, o scrisoare lui Emil Boc, în care îi acuză pe Elena Udrea, Valeriu Stoica, Dorel Onaca şi pe Ion Popescu că au partea lor de vină pentru pierderea alegerilor locale în judeţ. În acelaşi timp, ei se întreabă retoric dacă Udrea, Popescu şi ceilalţi nu ar trebui traşi la răspundere pentru rezultatele slabe
din alegerile locale de la Constanţa.
Contestatarii acuză lipsa de democraţie din PD-L şi faptul că în fruntea filialei au fost numite persoane nelegitime, înscrise de câteva luni în PD-L, care au trecut pe la mai multe partide şi care îşi permit să instaureze „dictatura“.
Ei au anunţat posibilitatea de a se adresa instanţei, dacă deciziile luate în CCL nu vor fi validate. Mădălina Popa, care a fost aleasă consilier local PD-L şi ulterior exclusă din partid, a declarat că „Elena Udrea şi-a depăşit mandatul. Ea trebuia să dizolve biroul de conducere şi să ia informaţii din teritoriu. A venit însă şi a făcut numirile şi excluderile. Acestea au fost supuse votului într-un birou dizolvat“.
„Elena Udrea şi Valeriu Stoica au coordonat activitatea filialei. I-a întrebat cineva despre eşecul lor sau s-a discutat situaţia lor? Trebuiau să ne adune, să ne prezinte situaţia, să ne dea posibilitatea de a discuta şi de a discerne“, a declarat şi Mioara Safciuc, membru fondator PD-L, în prezent exclusă din partid.
Pedeliştii au mai cerut prezenţa preşedintelui Emil Boc la Constanţa pentru a se interesa personal de situaţia din filială. Mihai Bobe, fostul preşedinte al Organizaţiei de Tineret PD-L de la Constanţa, şi el exclus din partid la ordinul Elenei Udrea, a declarat, pentru Cotidianul, că el personal se va duce la Bruxelles pentru a depune la PPE petiţia împotriva Elenei Udrea. Totodată, Bobe îi acuză pe Udrea şi Popescu de „poliţie politică“.
„Sâmbătă, la şedinţa CCL, cei 300 de oameni din sală au fost filmaţi şi fotografiaţi, pentru ca să fie identificaţi şi apoi daţi afară din partid. Ion Popescu ne-a şi transmis de altfel că are casetele cu noi şi că cei care vor fi identificaţi vor fi excluşi din PD-L“, a spus fostul şef al OT PD-L.
De altfel, surse din cadrul PD-L Constanţa susţin că toţi membrii de partid care au participat la şedinţa de sâmbătă organizată de contestatari au fost ameninţaţi chiar că îşi vor pierde locurile de muncă. „Toate cadrele didactice care au venit la şedinţă au fost sunate şi avertizate că vor fi date afară de la serviciu. La fel s-a întâmplat cu lucrătorii din port“, susţin sursele citate. Elena Udrea a refuzat să stea de vorbă cu reporterii Cotidianul.
După ce sâmbătă au organizat o şedinţă în care au decis că hotărârile luate de Elena Udrea la PD-L Constanţa sunt nestatutare, membrii PD-L Constanţa excluşi din partid i-au trimis ieri, în numele a peste 300 de democrat-liberali, o scrisoare lui Emil Boc, în care îi acuză pe Elena Udrea, Valeriu Stoica, Dorel Onaca şi pe Ion Popescu că au partea lor de vină pentru pierderea alegerilor locale în judeţ. În acelaşi timp, ei se întreabă retoric dacă Udrea, Popescu şi ceilalţi nu ar trebui traşi la răspundere pentru rezultatele slabe
din alegerile locale de la Constanţa.
Contestatarii acuză lipsa de democraţie din PD-L şi faptul că în fruntea filialei au fost numite persoane nelegitime, înscrise de câteva luni în PD-L, care au trecut pe la mai multe partide şi care îşi permit să instaureze „dictatura“.
Ei au anunţat posibilitatea de a se adresa instanţei, dacă deciziile luate în CCL nu vor fi validate. Mădălina Popa, care a fost aleasă consilier local PD-L şi ulterior exclusă din partid, a declarat că „Elena Udrea şi-a depăşit mandatul. Ea trebuia să dizolve biroul de conducere şi să ia informaţii din teritoriu. A venit însă şi a făcut numirile şi excluderile. Acestea au fost supuse votului într-un birou dizolvat“.
„Elena Udrea şi Valeriu Stoica au coordonat activitatea filialei. I-a întrebat cineva despre eşecul lor sau s-a discutat situaţia lor? Trebuiau să ne adune, să ne prezinte situaţia, să ne dea posibilitatea de a discuta şi de a discerne“, a declarat şi Mioara Safciuc, membru fondator PD-L, în prezent exclusă din partid.
Pedeliştii au mai cerut prezenţa preşedintelui Emil Boc la Constanţa pentru a se interesa personal de situaţia din filială. Mihai Bobe, fostul preşedinte al Organizaţiei de Tineret PD-L de la Constanţa, şi el exclus din partid la ordinul Elenei Udrea, a declarat, pentru Cotidianul, că el personal se va duce la Bruxelles pentru a depune la PPE petiţia împotriva Elenei Udrea. Totodată, Bobe îi acuză pe Udrea şi Popescu de „poliţie politică“.
„Sâmbătă, la şedinţa CCL, cei 300 de oameni din sală au fost filmaţi şi fotografiaţi, pentru ca să fie identificaţi şi apoi daţi afară din partid. Ion Popescu ne-a şi transmis de altfel că are casetele cu noi şi că cei care vor fi identificaţi vor fi excluşi din PD-L“, a spus fostul şef al OT PD-L.
De altfel, surse din cadrul PD-L Constanţa susţin că toţi membrii de partid care au participat la şedinţa de sâmbătă organizată de contestatari au fost ameninţaţi chiar că îşi vor pierde locurile de muncă. „Toate cadrele didactice care au venit la şedinţă au fost sunate şi avertizate că vor fi date afară de la serviciu. La fel s-a întâmplat cu lucrătorii din port“, susţin sursele citate. Elena Udrea a refuzat să stea de vorbă cu reporterii Cotidianul.
Ministrul Justiţiei: Raportul Comisiei Europene este obiectiv, echilibrat şi realist
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că Raportul Comisiei Europene este obiectiv, echilibrat şi realist, apreciind că într-un "viitor previzibil", monitorizarea României va fi ridicată.
"Raportul confirmă explicit faptul că România se află din nou pe un drum pozitiv, drumul implementării reformelor din Justiţie. Salutăm obiectivitatea faptului că reprezentanţii Comisiei Europene au înregistrat aceste progrese. Cunoaştem faptul că o serie de probleme care ţin de deplina funcţionare a justiţiei şi de combaterea corupţiei rămân încă nerezolvate pe deplin", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Predoiu a amintit faptul că instituirea monitorizării a fost decisă de Comisia Europeană în 13 decembrie 2006, ca urmare a problemelor din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei.
Aceste progrese, semnalate în raportul Comisiei Europene, au îndepărtat spectrul măsurii de salvgardare, prevăzută în Tratatul de aderare în cazul neîndeplinirii condiţionalităţilor impuse de experţii europeni.
Chiuariu: Concluzia principală a CE e că lupta anticorupţie trebuie depolitizată
Fostul ministrul al Justiţiei, Tudor Chiuariu: "Concluziile raportului sunt cele aşteptate: există progrese pe două dintre domeniile monitorizate: punerea în funcţiune a Agenţiei Naţionale de Integritate şi combaterea corupţiei la nivel local. În privinţa celorlalte două domenii, există progrese inegale în privinţa reformei sistemului judiciar, şi se constată lipsa progreselor în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt".
În opinia sa, cel mai important este faptul că în raport este subliniată, de nu mai puţin de cinci ori, necesitatea depolitizării luptei anticorupţie şi, în acelaşi context, evitarea folosirii acesteia de către politicieni sau partide în lupta politică.
"Raportul confirmă explicit faptul că România se află din nou pe un drum pozitiv, drumul implementării reformelor din Justiţie. Salutăm obiectivitatea faptului că reprezentanţii Comisiei Europene au înregistrat aceste progrese. Cunoaştem faptul că o serie de probleme care ţin de deplina funcţionare a justiţiei şi de combaterea corupţiei rămân încă nerezolvate pe deplin", a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Predoiu a amintit faptul că instituirea monitorizării a fost decisă de Comisia Europeană în 13 decembrie 2006, ca urmare a problemelor din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei.
Aceste progrese, semnalate în raportul Comisiei Europene, au îndepărtat spectrul măsurii de salvgardare, prevăzută în Tratatul de aderare în cazul neîndeplinirii condiţionalităţilor impuse de experţii europeni.
Chiuariu: Concluzia principală a CE e că lupta anticorupţie trebuie depolitizată
Fostul ministrul al Justiţiei, Tudor Chiuariu: "Concluziile raportului sunt cele aşteptate: există progrese pe două dintre domeniile monitorizate: punerea în funcţiune a Agenţiei Naţionale de Integritate şi combaterea corupţiei la nivel local. În privinţa celorlalte două domenii, există progrese inegale în privinţa reformei sistemului judiciar, şi se constată lipsa progreselor în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt".
În opinia sa, cel mai important este faptul că în raport este subliniată, de nu mai puţin de cinci ori, necesitatea depolitizării luptei anticorupţie şi, în acelaşi context, evitarea folosirii acesteia de către politicieni sau partide în lupta politică.
Se ieftineşte benzina
Compania Rompetrol a anunţat că va reduce
, mâine, preţurile tuturor carburanţilor cu cinci bani
pe litru, informează Mediafax.
Astfel, preţul benzinei Premium Euro
4 va ajunge la 4,23 lei pe litru, iar cel al sortimentelor Efix 95 şi Euro Super 98 fără plumb va scădea la 4,19 lei, respectiv 4,82 lei pe litru.
Pentru motorinele Efix Euro 4 şi super Euro 5, şoferii vor plăti 4,56 lei, respectiv 4,85 lei pe litru.
Săptămâna trecută, Rompetrol majorase preţul carburanţilor cu trei bani pe litru.
Şi compania Petrom, controlată de grupul austriac OMV, a ieftinit ieri benzina
comercializată prin reţeaua proprie de distribuţie cu opt bani pe litru, iar motorina cu şase bani bani pe litru.
Această tendinţă este motivată de scăderea preţului petrolului pe plan internaţional. La sfârşitul săptămânii trecute, preţul ţiţeiului a atins nivelul de 129 dolari pe baril.
, mâine, preţurile tuturor carburanţilor cu cinci bani
pe litru, informează Mediafax.
Astfel, preţul benzinei Premium Euro
4 va ajunge la 4,23 lei pe litru, iar cel al sortimentelor Efix 95 şi Euro Super 98 fără plumb va scădea la 4,19 lei, respectiv 4,82 lei pe litru.
Pentru motorinele Efix Euro 4 şi super Euro 5, şoferii vor plăti 4,56 lei, respectiv 4,85 lei pe litru.
Săptămâna trecută, Rompetrol majorase preţul carburanţilor cu trei bani pe litru.
Şi compania Petrom, controlată de grupul austriac OMV, a ieftinit ieri benzina
comercializată prin reţeaua proprie de distribuţie cu opt bani pe litru, iar motorina cu şase bani bani pe litru.
Această tendinţă este motivată de scăderea preţului petrolului pe plan internaţional. La sfârşitul săptămânii trecute, preţul ţiţeiului a atins nivelul de 129 dolari pe baril.
Piaţa forţei de muncă globală, afectată serios de relocare
omânii se numără printre cei mai optimişti europeni în ceea ce priveşte evoluţia ţării lor şi a situaţiei profesionale
Peste 190 milioane de persoane lucrează în altă ţară decât cea în care s-au născut. Fenomenul migraţiei forţei de muncă a devenit o problemă mondială a secolului 21.
Potrivit statisticilor din domeniu, la nivel internaţional, una din 35 de persoane lucrează în altă ţară decât cea de origine, astfel că organizaţiile au început să resimtă tot mai acut pericolul de a-şi pierde talentele naţionale.
Potrivit ultimului studiu Manpower privind perspectivele şi intenţiile muncitorilor de a lucra în afara graniţelor ţării de origine, 31% din angajatori sunt preocupaţi de pericolul pierderii talentelor native.
Aspect valabil şi pentru ţara noastră, unde fenomenul migraţiei a devenit unul obişnuit, care nu mai miră pe nimeni. Salariile mai ridicate oferite în afara ţării reprezintă o tentaţie căreia puţini îi pot rezista. Astfel că aleg varianta „relocării", singuri sau împreună cu familia. Acutizarea procesului de migraţie este pusă pe seama mai multor factori.
Unul dintre ei este dezvoltarea serviciilor de acces la internet, ceea ce face mult mai facil accesul la informaţii oriunde în lume. În plus, există cazuri în care decizia de a pleca este luată din cauza lipsei unui loc de muncă în ţara natală. În plus
, investiţiile masive din zonele economiilor emergente contribuie la intensificarea procesului de migraţie.
SUA, preferate pentru relocare
Potrivit studiului Manpower referitor la intenţia angajaţilor de a schimba locul de muncă şi de a pleca într-o ţară străină pe viitor, 79% din cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să facă acest lucru. Printre cei care sunt de acord în proporţie de 90% cu perspectiva relocării se numără irlandezii, filipinezii, portughezii, brazilienii, columbienii şi peruanii.
În ceea ce priveşte relocarea efectivă a celor intervievaţi, studiul arată că 44% din cei chestionaţi s-au mutat într-o altă ţară pentru a lucra. Cei mai mobili au fost locuitorii din Asia-Pacific, în timp ce la polul opus s-au situat americanii. Şi asta, pentru că Statele Unite ale Americii au fost enumerate printre ţările cele mai dorite ca loc de luncă de majoritatea celor dornici să lucreze în străinătate.
Munca în străinătate pe o perioadă limitată
La nivel european, tinerii au o perspectivă clar pozitivă asupra viitorului şi dau dovadă de un nivel ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte propria carieră şi gradul de mobilitate în acest sens.
Peste 190 milioane de persoane lucrează în altă ţară decât cea în care s-au născut. Fenomenul migraţiei forţei de muncă a devenit o problemă mondială a secolului 21.
Potrivit statisticilor din domeniu, la nivel internaţional, una din 35 de persoane lucrează în altă ţară decât cea de origine, astfel că organizaţiile au început să resimtă tot mai acut pericolul de a-şi pierde talentele naţionale.
Potrivit ultimului studiu Manpower privind perspectivele şi intenţiile muncitorilor de a lucra în afara graniţelor ţării de origine, 31% din angajatori sunt preocupaţi de pericolul pierderii talentelor native.
Aspect valabil şi pentru ţara noastră, unde fenomenul migraţiei a devenit unul obişnuit, care nu mai miră pe nimeni. Salariile mai ridicate oferite în afara ţării reprezintă o tentaţie căreia puţini îi pot rezista. Astfel că aleg varianta „relocării", singuri sau împreună cu familia. Acutizarea procesului de migraţie este pusă pe seama mai multor factori.
Unul dintre ei este dezvoltarea serviciilor de acces la internet, ceea ce face mult mai facil accesul la informaţii oriunde în lume. În plus, există cazuri în care decizia de a pleca este luată din cauza lipsei unui loc de muncă în ţara natală. În plus
, investiţiile masive din zonele economiilor emergente contribuie la intensificarea procesului de migraţie.
SUA, preferate pentru relocare
Potrivit studiului Manpower referitor la intenţia angajaţilor de a schimba locul de muncă şi de a pleca într-o ţară străină pe viitor, 79% din cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să facă acest lucru. Printre cei care sunt de acord în proporţie de 90% cu perspectiva relocării se numără irlandezii, filipinezii, portughezii, brazilienii, columbienii şi peruanii.
În ceea ce priveşte relocarea efectivă a celor intervievaţi, studiul arată că 44% din cei chestionaţi s-au mutat într-o altă ţară pentru a lucra. Cei mai mobili au fost locuitorii din Asia-Pacific, în timp ce la polul opus s-au situat americanii. Şi asta, pentru că Statele Unite ale Americii au fost enumerate printre ţările cele mai dorite ca loc de luncă de majoritatea celor dornici să lucreze în străinătate.
Munca în străinătate pe o perioadă limitată
La nivel european, tinerii au o perspectivă clar pozitivă asupra viitorului şi dau dovadă de un nivel ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte propria carieră şi gradul de mobilitate în acest sens.
Asediu la Camera de Comerţ Bucureşti
Membrii Camerei, împiedicaţi de bodyguarzi să intre în sediu
Miza scandalului: preluarea sediului din Mărăşeşti şi a unei părţi din Romexpo
Revendicându-şi, în opinia lor, dreptul pe care-l au asupra sediului din zona Mărăşeşti, structura fictivă a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a tocmit bodyguarzi şi oameni de pază ai instituţiei pentru a-i împiedica pe membrii aleşi ai Camerei şi salariaţii acesteia să intre în clădire. Războiul dintre Camera Naţională şi cea a Capitalei este vechi, datând de pe vremea când preşedintele primeia, Mihail Vlasov, a cerut imperios CCIB să renunţe la o parte din sediul situat în B-dul Octavian Goga în favoarea instituţiei pe care o conduce, precum şi la o parte dintre acţiunile pe care CCIB le deţine la Romexpo.
"Miza acestei acţiuni ilegale constă în faptul că în ziua de 22 iulie a fost programată o şedinţă a Colegiului de Conducere al CCIB, condusă de prof. univ. dr. Ion Pârgaru (ales legal şi statutar de Adunarea Generală a Membrilor CCIB). Încercând să creeze confuzie în rândul salariaţilor şi al membrilor Colegiului, structura omonimă condusă de Sorin Dimitriu a programat şi ea o şedinţă a propriului Colegiu de Conducere", notează Camera de Comerţ a Bucureştiului în comunicatul său, precizând că a depus deja "plângere penală împotriva acestei tentative de preluare a CCIB prin acţiuni de forţă, care împiedică accesul liber al conducerii şi al salariaţilor în propriul sediu".
"CCIB condusă de prof. univ. dr. Ion Pârgaru va acţiona pe toate căile legale împotriva acestui puci, organizat după modelul
unei acţiuni similare conduse, în urmă cu câţiva ani, de cel care este actualmente preşedintele CCIR, Mihail Vlasov, socrul ministrului de Interne din Guvernul Tăriceanu şi susţinătorul organizaţiei conduse de Sorin Dimitriu. Precizăm că această structură nu beneficiază de recunoaştere legală din partea niciunei autorităţi publice competente în materie", îşi încheie CCIB comunicatul.
Fostul preşedinte a demisionat în urma presiunilor
După demisia lui Ştefan Popa din funcţia de conducere (oficial se spune că "din motive de sănătate", neoficial "la presiunea lui Mihail Vlasov"), Adunarea Generală a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) l-a votat la data de 3 iulie a.c., în majoritate, pe Ion Pârgaru ca preşedinte al instituţiei. Noul preşedinte este fost deputat şi şef al Departamentului pentru Comerţ Exterior, actualmente profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi la Universitatea Titu Maiorescu din Capitală. Funcţiile de vicepreşedinţi sunt ocupate de Constantin Râşnoveanu, Viorel Paul, Nicolae Vasile şi Marcel Diaconu, aleşi prin vot secret de către Colegiul de Conducere.
Printre obiectivele noii conduceri au fost menţionate, într-un comunicat din data de 6 iulie, dezvoltarea parteneriatului public-privat, inclusiv prin semnarea a 28 de Protocoale de Colaborare cu patronate, asociaţii profesionale, universităţi, organizaţii de cercetare cu impact asupra economiei.
Pe plan extern, CCIB a semnat în ultimul an 37 de Acorduri de Colaborare cu Camere de Comerţ din alte ţări, organizând forumuri de afaceri şi seminarii cu impact asupra integrării europene, precum şi primiri de delegaţii străine şi organizarea de misiuni economice româneşti peste hotare, în ţări precum Dubai, China, Africa de Sud, Kuweit, Qatar etc., la care au luat parte peste 75 de firme româneşti care au stabilit contacte de afaceri cu peste 150 de parteneri externi.
Miza scandalului: preluarea sediului din Mărăşeşti şi a unei părţi din Romexpo
Revendicându-şi, în opinia lor, dreptul pe care-l au asupra sediului din zona Mărăşeşti, structura fictivă a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a tocmit bodyguarzi şi oameni de pază ai instituţiei pentru a-i împiedica pe membrii aleşi ai Camerei şi salariaţii acesteia să intre în clădire. Războiul dintre Camera Naţională şi cea a Capitalei este vechi, datând de pe vremea când preşedintele primeia, Mihail Vlasov, a cerut imperios CCIB să renunţe la o parte din sediul situat în B-dul Octavian Goga în favoarea instituţiei pe care o conduce, precum şi la o parte dintre acţiunile pe care CCIB le deţine la Romexpo.
"Miza acestei acţiuni ilegale constă în faptul că în ziua de 22 iulie a fost programată o şedinţă a Colegiului de Conducere al CCIB, condusă de prof. univ. dr. Ion Pârgaru (ales legal şi statutar de Adunarea Generală a Membrilor CCIB). Încercând să creeze confuzie în rândul salariaţilor şi al membrilor Colegiului, structura omonimă condusă de Sorin Dimitriu a programat şi ea o şedinţă a propriului Colegiu de Conducere", notează Camera de Comerţ a Bucureştiului în comunicatul său, precizând că a depus deja "plângere penală împotriva acestei tentative de preluare a CCIB prin acţiuni de forţă, care împiedică accesul liber al conducerii şi al salariaţilor în propriul sediu".
"CCIB condusă de prof. univ. dr. Ion Pârgaru va acţiona pe toate căile legale împotriva acestui puci, organizat după modelul
unei acţiuni similare conduse, în urmă cu câţiva ani, de cel care este actualmente preşedintele CCIR, Mihail Vlasov, socrul ministrului de Interne din Guvernul Tăriceanu şi susţinătorul organizaţiei conduse de Sorin Dimitriu. Precizăm că această structură nu beneficiază de recunoaştere legală din partea niciunei autorităţi publice competente în materie", îşi încheie CCIB comunicatul.
Fostul preşedinte a demisionat în urma presiunilor
După demisia lui Ştefan Popa din funcţia de conducere (oficial se spune că "din motive de sănătate", neoficial "la presiunea lui Mihail Vlasov"), Adunarea Generală a Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) l-a votat la data de 3 iulie a.c., în majoritate, pe Ion Pârgaru ca preşedinte al instituţiei. Noul preşedinte este fost deputat şi şef al Departamentului pentru Comerţ Exterior, actualmente profesor universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti şi la Universitatea Titu Maiorescu din Capitală. Funcţiile de vicepreşedinţi sunt ocupate de Constantin Râşnoveanu, Viorel Paul, Nicolae Vasile şi Marcel Diaconu, aleşi prin vot secret de către Colegiul de Conducere.
Printre obiectivele noii conduceri au fost menţionate, într-un comunicat din data de 6 iulie, dezvoltarea parteneriatului public-privat, inclusiv prin semnarea a 28 de Protocoale de Colaborare cu patronate, asociaţii profesionale, universităţi, organizaţii de cercetare cu impact asupra economiei.
Pe plan extern, CCIB a semnat în ultimul an 37 de Acorduri de Colaborare cu Camere de Comerţ din alte ţări, organizând forumuri de afaceri şi seminarii cu impact asupra integrării europene, precum şi primiri de delegaţii străine şi organizarea de misiuni economice româneşti peste hotare, în ţări precum Dubai, China, Africa de Sud, Kuweit, Qatar etc., la care au luat parte peste 75 de firme româneşti care au stabilit contacte de afaceri cu peste 150 de parteneri externi.
Operatorii alternativi de telefonie fixă vor reduce tarifele din toamnă cu până la 25%
Din toamnă scade factura la telefonul
fix. Tarifele vor fi reduse cu 10, până la 25 la sută, dar numai în cazul operatorilor alternativi.
Măsura a fost luată de Autoritatea de Reglementare în domeniu. Instituţia a decis să scadă tariful plătit de românii care sună dintr-o reţea în alta, pentru a uniformiza preţul convorbirilor din reţeaua fixă de telefonie.
În prezent, în România funcţionează 38 de operatori de telefonie fixă. Tariful de interconectare al unui apel făcut din altă reţea fixă poate ajunge şi la 3,5 eurocenţi pe minut. În cazul în care suni de pe mobil
, clientul este taxat şi cu 6 eurocenţi.
fix. Tarifele vor fi reduse cu 10, până la 25 la sută, dar numai în cazul operatorilor alternativi.
Măsura a fost luată de Autoritatea de Reglementare în domeniu. Instituţia a decis să scadă tariful plătit de românii care sună dintr-o reţea în alta, pentru a uniformiza preţul convorbirilor din reţeaua fixă de telefonie.
În prezent, în România funcţionează 38 de operatori de telefonie fixă. Tariful de interconectare al unui apel făcut din altă reţea fixă poate ajunge şi la 3,5 eurocenţi pe minut. În cazul în care suni de pe mobil
, clientul este taxat şi cu 6 eurocenţi.
Creşterea pensiilor ar putea adânci deficitul bugetar la 3% din PIB în 2009
azea: ''Majorarea pensiilor se va întoarce ca un bumerang împotriva pensionarilor, prin preţuri mult mai mari
''
Gabriel Biriş: Excedentul bugetului de pensii este "cel puţin ciudat"
Majorarea pensiilor cu 30% ar putea adânci deficitul bugetar al României la 3% din PIB în 2009, a declarat luni economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, în timp ce alţi analişti atrag atenţia că devansarea creşterii pensiilor ar putea avea ca efect o nouă explozie a preţurilor, informează NewsIn. "Faptul că după şase luni există un surplus la bugetul asigurărilor sociale de 500 de milioane de lei nu garantează că vom avea excedent şi peste zece luni. Majorarea pensiilor, începând cu luna noiembrie, nu ar afecta într-o măsură foarte mare inflaţia, însă se pune problema dacă această creştere este sustenabilă şi anul viitor. Dacă anul acesta există un excedent, nu rezultă de nicăieri că acesta se va menţine şi anul viitor. Este posibil ca deficitul bugetului consolidat să ajungă anul viitor la 3% dacă bugetul asigurărilor sociale se va alimenta de la bugetul de stat", a afirmat Lazea.
La rândul său, fostul ministru de Finanţe, Ionuţ Popescu, a precizat că sunt şanse foarte mari ca deficitul bugetar să depăşească 3% din PIB în 2009, iar acest lucru va duce la creşterea inflaţiei şi implicit a preţurilor. "E clar că anunţul privind devansarea creşterii pensiilor este o măsură electorală, pentru că în luna noiembrie vor avea loc alegeri, şi Guvernul vrea să-şi asigure voturile pensionarilor. Nu poţi şti de pe acum dacă vei avea un excedent bugetar care să acopere creşterile anunţate pentru luna noiembrie. În plus
, există un risc real ca Guvernul viitor să nu mai aibă bani
pentru susţinerea creşterii pensiilor din 2009, iar dacă nu va avea de unde plăti va trebui să ia, din nou, de la sănătate şi de la educaţie. Cred că majorarea pensiilor va adânci deficitul bugetar al României, iar acest lucru va duce la creşterea inflaţiei şi se va întoarce ca un bumerang împotriva pensionarilor, prin preţuri mult mai mari", a explicat Popescu.
Bugetul de pensii a înregistrat un excedent fără a atinge obiectivele principale
Avocatul Gabriel Biriş, specialist în taxe şi impozite, consideră "cel puţin ciudat" excedentul înregistrat la bugetul asigurărilor sociale, în condiţiile în care acesta nu este susţinut de creşterea bazei de impozitare. "Acest lucru presupunea ca un număr foarte mare de români stabiliţi în străinătate să se întoarcă să muncească în ţară sau să ne confruntăm cu o creştere foarte mare a salariului mediu. Pentru ca bugetul de pensii să înregistreze un excedent de 500 mil. lei, plecând de pe minus, era nevoie, obligatoriu, de atingerea unuia dintre aceste două obiective", a mai spus specialistul pe probleme fiscale.
''
Gabriel Biriş: Excedentul bugetului de pensii este "cel puţin ciudat"
Majorarea pensiilor cu 30% ar putea adânci deficitul bugetar al României la 3% din PIB în 2009, a declarat luni economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, în timp ce alţi analişti atrag atenţia că devansarea creşterii pensiilor ar putea avea ca efect o nouă explozie a preţurilor, informează NewsIn. "Faptul că după şase luni există un surplus la bugetul asigurărilor sociale de 500 de milioane de lei nu garantează că vom avea excedent şi peste zece luni. Majorarea pensiilor, începând cu luna noiembrie, nu ar afecta într-o măsură foarte mare inflaţia, însă se pune problema dacă această creştere este sustenabilă şi anul viitor. Dacă anul acesta există un excedent, nu rezultă de nicăieri că acesta se va menţine şi anul viitor. Este posibil ca deficitul bugetului consolidat să ajungă anul viitor la 3% dacă bugetul asigurărilor sociale se va alimenta de la bugetul de stat", a afirmat Lazea.
La rândul său, fostul ministru de Finanţe, Ionuţ Popescu, a precizat că sunt şanse foarte mari ca deficitul bugetar să depăşească 3% din PIB în 2009, iar acest lucru va duce la creşterea inflaţiei şi implicit a preţurilor. "E clar că anunţul privind devansarea creşterii pensiilor este o măsură electorală, pentru că în luna noiembrie vor avea loc alegeri, şi Guvernul vrea să-şi asigure voturile pensionarilor. Nu poţi şti de pe acum dacă vei avea un excedent bugetar care să acopere creşterile anunţate pentru luna noiembrie. În plus
, există un risc real ca Guvernul viitor să nu mai aibă bani
pentru susţinerea creşterii pensiilor din 2009, iar dacă nu va avea de unde plăti va trebui să ia, din nou, de la sănătate şi de la educaţie. Cred că majorarea pensiilor va adânci deficitul bugetar al României, iar acest lucru va duce la creşterea inflaţiei şi se va întoarce ca un bumerang împotriva pensionarilor, prin preţuri mult mai mari", a explicat Popescu.
Bugetul de pensii a înregistrat un excedent fără a atinge obiectivele principale
Avocatul Gabriel Biriş, specialist în taxe şi impozite, consideră "cel puţin ciudat" excedentul înregistrat la bugetul asigurărilor sociale, în condiţiile în care acesta nu este susţinut de creşterea bazei de impozitare. "Acest lucru presupunea ca un număr foarte mare de români stabiliţi în străinătate să se întoarcă să muncească în ţară sau să ne confruntăm cu o creştere foarte mare a salariului mediu. Pentru ca bugetul de pensii să înregistreze un excedent de 500 mil. lei, plecând de pe minus, era nevoie, obligatoriu, de atingerea unuia dintre aceste două obiective", a mai spus specialistul pe probleme fiscale.
Bancnotă falsă de...1 milion de dolari americani
Un caz mai putin obisnuit de falsificare de bani a avut loc la o agentie a unei banci din Geneva, unde doi tineri s-au prezentat recent, dorind sa schimbe in franci elvetieni o bancnota de 1 milion de dolari americani.
Acestia au tinut sa demonstreze ca bancnota nu este falsa, aratandu-i operatorului de la ghiseu un "certificat de autenticitate", care demonstreaza ca bancnota de 1 milion de dolari este cat se poate de adevarata.
Angajatul bancii i-a invitat pe cei doi sa mearga sa schimbe aceasta bancnota la o banca americana, intrucat toata lumea stie ca bancnota de 1 milion de dolari
nu exista. Cel putin deocamdata.
Cazul a starnit amuzamentul politistilor care s-au ocupat de cei doi tineri, care au preferat sa le dea drumul decat sa-i puna sub acuzare de falsificare de bani
.
Oricum, punerea sub acuzare pentru falsificare de bani ar fi fost destul de dificil de realizat, intrucat era greu de demonstrat falsul in conditiile in care bancnota de 1 milion de dolari nu exista.
Acestia au tinut sa demonstreze ca bancnota nu este falsa, aratandu-i operatorului de la ghiseu un "certificat de autenticitate", care demonstreaza ca bancnota de 1 milion de dolari este cat se poate de adevarata.
Angajatul bancii i-a invitat pe cei doi sa mearga sa schimbe aceasta bancnota la o banca americana, intrucat toata lumea stie ca bancnota de 1 milion de dolari
nu exista. Cel putin deocamdata.
Cazul a starnit amuzamentul politistilor care s-au ocupat de cei doi tineri, care au preferat sa le dea drumul decat sa-i puna sub acuzare de falsificare de bani
.
Oricum, punerea sub acuzare pentru falsificare de bani ar fi fost destul de dificil de realizat, intrucat era greu de demonstrat falsul in conditiile in care bancnota de 1 milion de dolari nu exista.
Bancheri: Proiectul BNR va spori birocraţia şi nu va avea efectul dorit
Bancherii sunt nemulţumiţi de noile reguli privind creditarea persoanelor fizice pregătite de Banca Naţională. Reprezentanţii băncilor, prezenţi aseară la The Money Channel, au declarat că, în forma în care este redactat în prezent, proiectul BNR va spori birocraţia şi nu va avea efectul dorit, cel de limitare a creditării în valută. Bancherii sunt siguri că instituţiile de credit vor găsi soluţii de a externaliza creditele persoanelor fizice.
Un credit în valuta este intotdeauna mai mare decat unul pe care l-ai putea obţine în moneda naţionala. Acesta este se pare adevaratul motiv pentru care românii prefară creditele în valută celor în lei.
"E clar că în valută poate să obţină un credit mai mare. Acesta este motivul pentru care avem atâtea credite în valută. Nu fiindcă dobanda e mai mică pot să obţină clienţii mai mult", a declarat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.
Preşedintele Raiffaisen Bank crede că această măsură a BNR va încuraja şi mai mult exportul de credite care până în prezent era practicat de bănci doar pentru corporaţii.
"În România avem export de credit uriaş. Acum mai ales în zona de credite corporatiste. Aici este de vină rezerva minimă obligatorie şi costul este foarte mare pentru bănci în România însă în străinatate poate sa dea acelaşi credit cu cost mai mic şi din această cauză are loc exportul de credite.(...) Asta înseamnă că dacă avem în mod constant o reglementare care înseamnă costuri mai mari decât în ţările din jur nu vom face export de credite doar pentru corporaţii ci o să facem export de credit si pentru populaţie", a subliniat preşedintele Raiffeisen Bank.
Măsurile adoptate de BNR nu sunt o premiera în Europa.Ele au fost deja introduse şi de alte ţări ca Polonia sau Ungaria. În opinia consilierul Adrian Vasilescu cauza creditelor mai scumpe în România este inflaţia.
"Aici am un punct de vedere diferit. Acest credit mai scump la băncile romanesti nu are cauza în reglementarile BNR. Este alta cauza:inflatia.
Şi asta deoarece costul unui credit este determinat de inflaţie. (...) Comisioanele băncilor pleacă tot de la inflaţie. BNR nu le cere băncilor să pună comisioane, nu le cere să dubleze dobânda de comisoane", a declarat Adrian Vasilescu.
În urma întâlnirii avute ieri cu reprezentanţii BNR, a mărturisit van Groningen, bancherii au hotărât să lucreze împreună cu BNR la o soluţie mai bună, cu impact minim şi care să aibă efectul scontat.
Întâlnirea dintre Asociaţia Româna a Băncilor şi reprezentanţii BNR a fost una consultativă. Decizia finală privind practicile de creditare sănătoase va fi luată de Consiliul de Adminstraţie al Băncii Centrale.
Un credit în valuta este intotdeauna mai mare decat unul pe care l-ai putea obţine în moneda naţionala. Acesta este se pare adevaratul motiv pentru care românii prefară creditele în valută celor în lei.
"E clar că în valută poate să obţină un credit mai mare. Acesta este motivul pentru care avem atâtea credite în valută. Nu fiindcă dobanda e mai mică pot să obţină clienţii mai mult", a declarat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.
Preşedintele Raiffaisen Bank crede că această măsură a BNR va încuraja şi mai mult exportul de credite care până în prezent era practicat de bănci doar pentru corporaţii.
"În România avem export de credit uriaş. Acum mai ales în zona de credite corporatiste. Aici este de vină rezerva minimă obligatorie şi costul este foarte mare pentru bănci în România însă în străinatate poate sa dea acelaşi credit cu cost mai mic şi din această cauză are loc exportul de credite.(...) Asta înseamnă că dacă avem în mod constant o reglementare care înseamnă costuri mai mari decât în ţările din jur nu vom face export de credite doar pentru corporaţii ci o să facem export de credit si pentru populaţie", a subliniat preşedintele Raiffeisen Bank.
Măsurile adoptate de BNR nu sunt o premiera în Europa.Ele au fost deja introduse şi de alte ţări ca Polonia sau Ungaria. În opinia consilierul Adrian Vasilescu cauza creditelor mai scumpe în România este inflaţia.
"Aici am un punct de vedere diferit. Acest credit mai scump la băncile romanesti nu are cauza în reglementarile BNR. Este alta cauza:inflatia.
Şi asta deoarece costul unui credit este determinat de inflaţie. (...) Comisioanele băncilor pleacă tot de la inflaţie. BNR nu le cere băncilor să pună comisioane, nu le cere să dubleze dobânda de comisoane", a declarat Adrian Vasilescu.
În urma întâlnirii avute ieri cu reprezentanţii BNR, a mărturisit van Groningen, bancherii au hotărât să lucreze împreună cu BNR la o soluţie mai bună, cu impact minim şi care să aibă efectul scontat.
Întâlnirea dintre Asociaţia Româna a Băncilor şi reprezentanţii BNR a fost una consultativă. Decizia finală privind practicile de creditare sănătoase va fi luată de Consiliul de Adminstraţie al Băncii Centrale.
Scandalul meciurilor trucate ia amploare în Europa
ustiţia spaniolă are indicii că rezultatul meciului dintre Zenit St. Petersburg şi Bayern München, din semifinala ediţiei 2007-2008 a Cupei UEFA, ar fi fost trucat.
După cum relatează ziarele spaniole “El Pais" şi "ABC", Gennadi Petrov, considerat şeful unui puternic clan mafiot din Rusia, ar fi declarat la telefon
unui cunoscut că a plătit 50 de milioane (felul valutei nu a fost menţionat) ca Zenit să câştige dubla cu Bayern.
Petrov a fost arestat cu câteva luni în urmă, în Spania, pe insula Mallorca, din cauză că asupra sa planează suspiciunea de a fi şeful celui mai important clan mafiot rusesc, "Tambowskaja", din Sankt Petersburg. Reamintim că Bayern München a remizat pe teren propriu cu Zenit în semifinala menţionată (1-1) şi a pierdut în deplasarea de la Sankt Petersburg cu 4-0, cea mai severă înfrângere a lor în cupele europene din ultimii ani.
Zenit dă presa în judecată pentru defăimare
"Aghiotantul" lui Petrov, Leonid Christoforov, ar fi declarat că şeful său ar fi ştiut rezultatul final de 4-0 înainte de desfăşurarea partidei. Christoforov Justiţia spaniolă a luat în serios aceste declaraţii, urmând o procedură de cercetare a evenimentelor.
Ziarul “ABC” scrie că nu este sigur că această faptă, “cumpărarea” unui meci în străinătate, ar putea fi urmărită penal în justiţia spaniolă. În orice caz, după cum scrie ziarul “Berliner Morgenpost” din 2 octombrie, procurorul spaniol Baltasar Garzon a cerut sprijinul organelor de justiţie din München pentru clarificarea situaţiei.
Clubul Zenit verifică dacă este posibilă acţionarea în justiţie a ziarelor spaniole, pentru defăimare. Cluburile Zenit şi Bayern dezmint cu tărie impoteza unui meci trucat.
Oficialii clubului din München declară că vor colabora cu justiţia germană pentru clarificarea situaţiei, în timp ce ruşii de la Zenit sunt mult mai vehemenţi. Juriştii campioanei Rusiei examinează posibilitatea de a da în judecată ziarele spaniole care au lansat această ipoteză (susţinută de altfel de o purtatoare de cuvant a Ministerului de Justitie spaniol).
După cum relatează ziarele spaniole “El Pais" şi "ABC", Gennadi Petrov, considerat şeful unui puternic clan mafiot din Rusia, ar fi declarat la telefon
unui cunoscut că a plătit 50 de milioane (felul valutei nu a fost menţionat) ca Zenit să câştige dubla cu Bayern.
Petrov a fost arestat cu câteva luni în urmă, în Spania, pe insula Mallorca, din cauză că asupra sa planează suspiciunea de a fi şeful celui mai important clan mafiot rusesc, "Tambowskaja", din Sankt Petersburg. Reamintim că Bayern München a remizat pe teren propriu cu Zenit în semifinala menţionată (1-1) şi a pierdut în deplasarea de la Sankt Petersburg cu 4-0, cea mai severă înfrângere a lor în cupele europene din ultimii ani.
Zenit dă presa în judecată pentru defăimare
"Aghiotantul" lui Petrov, Leonid Christoforov, ar fi declarat că şeful său ar fi ştiut rezultatul final de 4-0 înainte de desfăşurarea partidei. Christoforov Justiţia spaniolă a luat în serios aceste declaraţii, urmând o procedură de cercetare a evenimentelor.
Ziarul “ABC” scrie că nu este sigur că această faptă, “cumpărarea” unui meci în străinătate, ar putea fi urmărită penal în justiţia spaniolă. În orice caz, după cum scrie ziarul “Berliner Morgenpost” din 2 octombrie, procurorul spaniol Baltasar Garzon a cerut sprijinul organelor de justiţie din München pentru clarificarea situaţiei.
Clubul Zenit verifică dacă este posibilă acţionarea în justiţie a ziarelor spaniole, pentru defăimare. Cluburile Zenit şi Bayern dezmint cu tărie impoteza unui meci trucat.
Oficialii clubului din München declară că vor colabora cu justiţia germană pentru clarificarea situaţiei, în timp ce ruşii de la Zenit sunt mult mai vehemenţi. Juriştii campioanei Rusiei examinează posibilitatea de a da în judecată ziarele spaniole care au lansat această ipoteză (susţinută de altfel de o purtatoare de cuvant a Ministerului de Justitie spaniol).
One man show-ul lui Răzvan Mazilu
Răzvan Mazilu va prezenta, pe 10 octombrie, la Teatrul Odeon, în premieră, one man show-ul „Umbre de lumină“, spectacol creat special pentru stilul
şi personalitatea dansatorului de către o echipă de artişti francezi, coordonată de Philippe Tréhet, coregraf de reputaţie mondială.
Răzvan Mazilu va dansa pe scenă timp de o oră, într-un one man show spectaculos şi rafinat, au declarat pentru Mediafax organizatorii. Premiera va avea loc în prezenţa coregrafului francez, iar următoarele reprezentaţii sunt programate pentru 18 şi 26 octombrie. „Un one man show e o experienţă dificilă, o confruntare cu mine însumi, o nouă reflectare în oglindă şi sper că spectatorii vor accepta provocarea cu plăcere“, a declarat Răzvan Mazilu. Philippe Tréhet este unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi francezi.
şi personalitatea dansatorului de către o echipă de artişti francezi, coordonată de Philippe Tréhet, coregraf de reputaţie mondială.
Răzvan Mazilu va dansa pe scenă timp de o oră, într-un one man show spectaculos şi rafinat, au declarat pentru Mediafax organizatorii. Premiera va avea loc în prezenţa coregrafului francez, iar următoarele reprezentaţii sunt programate pentru 18 şi 26 octombrie. „Un one man show e o experienţă dificilă, o confruntare cu mine însumi, o nouă reflectare în oglindă şi sper că spectatorii vor accepta provocarea cu plăcere“, a declarat Răzvan Mazilu. Philippe Tréhet este unul dintre cei mai apreciaţi coregrafi francezi.
Svetlana Cârstean e hotărâtă să facă pasul la proză
După o lectură bilingvă a poemelor incluse în volumul “Floarea de menghină”, publicat la Editura Cartea Românească, poeta Svetlana Cârstean a mărturisit că lucrează deja la un volum de proză.
“Floarea de menghină”, volumul de debut al Svetlanei Cârstean, a adunat marţi seară, la Institutul Francez, scriitori, critici, cititori şi jurnalişti, invitaţi să ia parte la o lectură publică dar şi la o discuţie despre totalitarism şi feminitate. Svetlana Cârstean şi-a citit poeziile, iar Fanny Chartres, cea care a tradus o parte dintre ele în franceză, a recitat, la rândul ei, traducerile. “ Testul pentru poezia de calitate
e să sune bine în franceză!”, a amintit, mai în glumă, mai în serios, Simona Popescu, invitată să discute despre acest volum de versuri. “În engleză, orice ai traduce, sună excelent. Dacă poezia e proastă, tradusă în franceză e insuportabilă”, a continuat poeta, care, după implicitele laude pentru lectură şi traducere, a recomandat volumul Svetlanei Cârstean ca pe un joc
care trebuie să-şi găsească cititori la aceeaşi înălţime.
Cristian Tudor Popescu, prezent de asemenea la discuţie, a citit în “Floarea de menghină” trimiteri la efortul sisific pe care generaţiile crescute în comunism erau constrânse să-l facă pentru a se sustrage cumva sistemului. Puteai refuza să procreezi, în semn de protest, a început CTP; dacă nici asta nu ţinea, puteai refuza să creşti. Acest din urmă refuz e, pentru jurnalist, responsabil pentru tonul acestui volum: respingerea asumată a discursului matur şi adoptarea, la fel de conştientă, a unei voci voit naive, de copil. Alexandru Matei, Carmen Muşat şi Paul Cernat au concentrat discuţia pe poezie şi mai puţin pe contextul totalitar, care a alimentat, mai ales în rândul poetelor, un soi de sensibilitate traumatizantă.
“Da, pregătesc un volum de proză!”, a mărturisit poeta, pentru Cotidianul, în seara lansării. Proza la care lucrează şi pe care speră s-o ducă la bun sfârşit în anul următor va rămâne poetică, pentru că altfel nu se poate. “Este o esenţă care nu se va schimba fundamental. Poate va fi un chip subtil diferit. Şi în această carte există o mare
pasiune pentru structură. Nu aş putea să fac un volum de poeme juxtapuse, cel puţin nu asta e miza mea acum. Totul trebuie să fie circumscris unei poveşti. Pentru mine, acest lucru este esenţial”. Cartea pe care Svetlana Cârstean o pregăteşte porneşte de la un poem inclus în “Floarea de menghină”, “Marele Cofetar”, o evocare implicită a lui Gellu Naum. “Acest poem face pentru mine legătura dintre ceea ce a fost şi ceea ce va fi, şi de aici se poate înţelege orice”, a adăugat la final autoarea.
“Floarea de menghină”, volumul de debut al Svetlanei Cârstean, a adunat marţi seară, la Institutul Francez, scriitori, critici, cititori şi jurnalişti, invitaţi să ia parte la o lectură publică dar şi la o discuţie despre totalitarism şi feminitate. Svetlana Cârstean şi-a citit poeziile, iar Fanny Chartres, cea care a tradus o parte dintre ele în franceză, a recitat, la rândul ei, traducerile. “ Testul pentru poezia de calitate
e să sune bine în franceză!”, a amintit, mai în glumă, mai în serios, Simona Popescu, invitată să discute despre acest volum de versuri. “În engleză, orice ai traduce, sună excelent. Dacă poezia e proastă, tradusă în franceză e insuportabilă”, a continuat poeta, care, după implicitele laude pentru lectură şi traducere, a recomandat volumul Svetlanei Cârstean ca pe un joc
care trebuie să-şi găsească cititori la aceeaşi înălţime.
Cristian Tudor Popescu, prezent de asemenea la discuţie, a citit în “Floarea de menghină” trimiteri la efortul sisific pe care generaţiile crescute în comunism erau constrânse să-l facă pentru a se sustrage cumva sistemului. Puteai refuza să procreezi, în semn de protest, a început CTP; dacă nici asta nu ţinea, puteai refuza să creşti. Acest din urmă refuz e, pentru jurnalist, responsabil pentru tonul acestui volum: respingerea asumată a discursului matur şi adoptarea, la fel de conştientă, a unei voci voit naive, de copil. Alexandru Matei, Carmen Muşat şi Paul Cernat au concentrat discuţia pe poezie şi mai puţin pe contextul totalitar, care a alimentat, mai ales în rândul poetelor, un soi de sensibilitate traumatizantă.
“Da, pregătesc un volum de proză!”, a mărturisit poeta, pentru Cotidianul, în seara lansării. Proza la care lucrează şi pe care speră s-o ducă la bun sfârşit în anul următor va rămâne poetică, pentru că altfel nu se poate. “Este o esenţă care nu se va schimba fundamental. Poate va fi un chip subtil diferit. Şi în această carte există o mare
pasiune pentru structură. Nu aş putea să fac un volum de poeme juxtapuse, cel puţin nu asta e miza mea acum. Totul trebuie să fie circumscris unei poveşti. Pentru mine, acest lucru este esenţial”. Cartea pe care Svetlana Cârstean o pregăteşte porneşte de la un poem inclus în “Floarea de menghină”, “Marele Cofetar”, o evocare implicită a lui Gellu Naum. “Acest poem face pentru mine legătura dintre ceea ce a fost şi ceea ce va fi, şi de aici se poate înţelege orice”, a adăugat la final autoarea.
Secretarul Academiei Suedeze, care decernează premiul Nobel, acuză literatura americană de minorat
Secretarul Academiei Suedeze, instituţia care acordă premiul Nobel pentru literatură, este de părere că scriitorii americani rămân în registrul unei literaturi minore, în vreme ce în Europa se scriu marile opere literare ale lumii, a precizat Horace Engdahl, într-un interviu acordat presei.
"Statele Unite sunt mult prea izolate, nu traduc suficient şi nu participă la dialogul literaturilor. Această ignoranţă le restrânge", spune Horace Engdahl, profesor de literatură scandinavă la universitatea din Aarhus, cu o săptămână înaintea anunţării laureatului Nobel în literatură. În vreme ce literatura americană rămâne cantonată în temele culturii de masă, cea europeană şi-a creat un spaţiu propriu, independent de ce se întâmplă în cotidian, a mai precizat Engdahl.
Replica literaţilor americani a fost dată de responsabilul Fundaţiei Americane a cărţilor, Harold Augenbraum, care s-a oferit să redacteze o listă de titluri din literatura Statelor Unite, pe care Engdahl să le citească.
David Remnick, redactor şef al cotidianului New Yorker, a comentat, ironic, că suedezul nu-şi poate asuma o autoritate în literatură, de vreme ce a omis să recompenseze autori ca Proust, Joyce şi Nabokov. În egală măsură, caracterul insular al literaturii americane nu se suţine, de vreme ce Statele Unite au o generaţie tânără de scriitori remarcabili, printre care Philipe Roth, născuţi din părinţi imigranţi, "ale căror biete suflete nu au fost distruse de ravagiile coca-cola".
Michael Dirda, câştigătorul premiului
Pulitzer, a replicat acuzaţiei că America traduce mult prea puţină literatură, spunând că "americanii preferă să citească opere în engleză, nu în traduceri."
Cotidianul "Telegraph" comentează, în ediţia din 2 octombrie, că "Academia deseori alege scriitori obscuri sau chiar autori de best-seller-uri", iar "Washington Post" titrează "Veşti proaste pentru scriitorii americani aspiranţi la premiul Nobel: un membru de top al juriului crede că Statele Unite sunt prea insulare pentru a concura cu Europa, când vine vorba de marea
literatură."
"The Independent" notează, în ediţia din 2 octombrie, că o naţiune poate fi criticată din perspectiva politică sau din cea a simţului estetic (felul de a se îmbrăca), dar o critică care pune eticheta ignoranţei pe cărţile unei naţiuni nu poate fi parte a unei dezbateri, mai ales că această etichetă îi vizează şi pe Melville, Hemingway şi Fitzgerald.
Luni, 6 octombrie, Academia Suedeza va anunţa laureatul Nobel pentru medicină, urmând ca pe 9 octombrie să facă public numele laureatului în literatură, lucru care ar putea fi amânat, avertizează Horace Engdahl, pentru că Academia ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a lua această decizie. Deşi numele lui Philip Roth şi cel al scriitorului Joyce Carol Oates s-au regăsit printre nominalizaţi ani la rând, ultimul american care a primit Nobelul a fost scriitoarea Toni Morisson, în 1993, devenind al patrulea american care primeşte Nobelul pentru literatură, după Saul Bellow, Ernest Hemingway şi John Steinbeck.
În pofida supremaţiei pe care secretarul permanent al Academiei Suedeze o atribuie literaturii europene, în ultimii ani o serie de scriitori non-europeni au primit premiul Nobel, în speţă scriitorul turc Orhan Pamuk, în 2006, sud-africanul John M. Coetzee, în 2003, şi sud-africanca Nadine Gordimer, în 1991.
Anul trecut, premiul Nobel a fost decernat scriitoarei Doris Lessing, când printre nominalizaţi se regăsea şi americanul Philip Roth. Anul trecut, într-o declaraţie făcută agenţiei Asociatted Press, Horace Engdahl argumenta că premiul Nobel priveşte individualul un scriitor, nu o naţiune, contrariul riscând să încalce dorinţa lui Alfred Nobel, fondatorul premiilor
.
Horace Engdahl este membru al Academiei Suedeze din anul 1997, succedându-i lui Johannes Edfelt, iar din 1999, a devenit secretarul permanent al Academiei. Premiul Nobel în literatură este înmânat în fiecare an pe 10 decembrie, la Stockholm, data la care Alfred Nobel a murit. Primul laureat al premiului Nobel pentru literatură a fost decernat în 1901 francezului Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet şi filosof.
Anul acesta, favorit în cursa pentru Nobelul în literatură pare a fi italianul Claudio Magris, autor al unor eseuri filosofice şi istorice despre fluviul Dunărea, conform Ladbrokes, companie britanică specializată pe pariuri.
"Statele Unite sunt mult prea izolate, nu traduc suficient şi nu participă la dialogul literaturilor. Această ignoranţă le restrânge", spune Horace Engdahl, profesor de literatură scandinavă la universitatea din Aarhus, cu o săptămână înaintea anunţării laureatului Nobel în literatură. În vreme ce literatura americană rămâne cantonată în temele culturii de masă, cea europeană şi-a creat un spaţiu propriu, independent de ce se întâmplă în cotidian, a mai precizat Engdahl.
Replica literaţilor americani a fost dată de responsabilul Fundaţiei Americane a cărţilor, Harold Augenbraum, care s-a oferit să redacteze o listă de titluri din literatura Statelor Unite, pe care Engdahl să le citească.
David Remnick, redactor şef al cotidianului New Yorker, a comentat, ironic, că suedezul nu-şi poate asuma o autoritate în literatură, de vreme ce a omis să recompenseze autori ca Proust, Joyce şi Nabokov. În egală măsură, caracterul insular al literaturii americane nu se suţine, de vreme ce Statele Unite au o generaţie tânără de scriitori remarcabili, printre care Philipe Roth, născuţi din părinţi imigranţi, "ale căror biete suflete nu au fost distruse de ravagiile coca-cola".
Michael Dirda, câştigătorul premiului
Pulitzer, a replicat acuzaţiei că America traduce mult prea puţină literatură, spunând că "americanii preferă să citească opere în engleză, nu în traduceri."
Cotidianul "Telegraph" comentează, în ediţia din 2 octombrie, că "Academia deseori alege scriitori obscuri sau chiar autori de best-seller-uri", iar "Washington Post" titrează "Veşti proaste pentru scriitorii americani aspiranţi la premiul Nobel: un membru de top al juriului crede că Statele Unite sunt prea insulare pentru a concura cu Europa, când vine vorba de marea
literatură."
"The Independent" notează, în ediţia din 2 octombrie, că o naţiune poate fi criticată din perspectiva politică sau din cea a simţului estetic (felul de a se îmbrăca), dar o critică care pune eticheta ignoranţei pe cărţile unei naţiuni nu poate fi parte a unei dezbateri, mai ales că această etichetă îi vizează şi pe Melville, Hemingway şi Fitzgerald.
Luni, 6 octombrie, Academia Suedeza va anunţa laureatul Nobel pentru medicină, urmând ca pe 9 octombrie să facă public numele laureatului în literatură, lucru care ar putea fi amânat, avertizează Horace Engdahl, pentru că Academia ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a lua această decizie. Deşi numele lui Philip Roth şi cel al scriitorului Joyce Carol Oates s-au regăsit printre nominalizaţi ani la rând, ultimul american care a primit Nobelul a fost scriitoarea Toni Morisson, în 1993, devenind al patrulea american care primeşte Nobelul pentru literatură, după Saul Bellow, Ernest Hemingway şi John Steinbeck.
În pofida supremaţiei pe care secretarul permanent al Academiei Suedeze o atribuie literaturii europene, în ultimii ani o serie de scriitori non-europeni au primit premiul Nobel, în speţă scriitorul turc Orhan Pamuk, în 2006, sud-africanul John M. Coetzee, în 2003, şi sud-africanca Nadine Gordimer, în 1991.
Anul trecut, premiul Nobel a fost decernat scriitoarei Doris Lessing, când printre nominalizaţi se regăsea şi americanul Philip Roth. Anul trecut, într-o declaraţie făcută agenţiei Asociatted Press, Horace Engdahl argumenta că premiul Nobel priveşte individualul un scriitor, nu o naţiune, contrariul riscând să încalce dorinţa lui Alfred Nobel, fondatorul premiilor
.
Horace Engdahl este membru al Academiei Suedeze din anul 1997, succedându-i lui Johannes Edfelt, iar din 1999, a devenit secretarul permanent al Academiei. Premiul Nobel în literatură este înmânat în fiecare an pe 10 decembrie, la Stockholm, data la care Alfred Nobel a murit. Primul laureat al premiului Nobel pentru literatură a fost decernat în 1901 francezului Rene Francois Armand Prudhomme (Sully Prudhomme), poet şi filosof.
Anul acesta, favorit în cursa pentru Nobelul în literatură pare a fi italianul Claudio Magris, autor al unor eseuri filosofice şi istorice despre fluviul Dunărea, conform Ladbrokes, companie britanică specializată pe pariuri.
Răpirea din serai: După poneiul roz, o altă expoziţie cu scandal la New York
Unui artist român, care a vrut să participe în luna noiembrie la Chelsea Art Museum cu o lucrare în care sunt înfăţişaţi jurnaliştii români răpiţi în Irak, i s-a anulat participarea, anunţă FOXNews.com. Întâmplarea vine la cîteva luni de la acuzaţiile de antisemitism şi pornografie aduse Institutului Cultural Român din New York, în cazul poneiului roz cu zvastică.
Artistul român Cristi Pogăcean nu mai poate participa la expoziţia "The Dialectics of Terror" din New York cu lucrarea "Răpirea din Serai", pentru ca aceasta ar glorifica terorismul, conform reprezentanţilor muzeului. Lucrarea lui Pogăcean promovează imagini de la televiziunea Al Jazeera cu cei trei jurnalişti răpiţi în Irak.
Curatoarea Manon Slome a anulat expoziţia şi a demisionat din funcţie după ce nu a fost de acord cu părerea preşedintelui Chelsea Art Museum, cu referire la ceea ce înseamnă sau nu arta, după cum a declarat Slome pentru FOXNews.com.
Tot în cadrul unei expoziţii la New York, dar organizate de Institutul Cultural Român (ICR), a fost prezentat un ponei roz cu svastică, care a stîrnit acuzaţii de antisemitism de peste Ocean şi care a reuşit să aducă ICR o anchetă din partea Senatului României.
Artistul român Cristi Pogăcean nu mai poate participa la expoziţia "The Dialectics of Terror" din New York cu lucrarea "Răpirea din Serai", pentru ca aceasta ar glorifica terorismul, conform reprezentanţilor muzeului. Lucrarea lui Pogăcean promovează imagini de la televiziunea Al Jazeera cu cei trei jurnalişti răpiţi în Irak.
Curatoarea Manon Slome a anulat expoziţia şi a demisionat din funcţie după ce nu a fost de acord cu părerea preşedintelui Chelsea Art Museum, cu referire la ceea ce înseamnă sau nu arta, după cum a declarat Slome pentru FOXNews.com.
Tot în cadrul unei expoziţii la New York, dar organizate de Institutul Cultural Român (ICR), a fost prezentat un ponei roz cu svastică, care a stîrnit acuzaţii de antisemitism de peste Ocean şi care a reuşit să aducă ICR o anchetă din partea Senatului României.
„Cuminţenia“ lui Brâncuşi, restituită după 51 de ani
Celebra statuie va reveni familiei primului cumpărător. Opera lui Constantin Brâncuşi, “Cuminţenia Pământului”, evaluată la suma de 15 milioane de euro, va fi restituită urmaşilor lui Gheorghe Romaşcu.
(+) Click
pentru a mari
Constantin Brâncuşi a vândut “Cuminţenia Pământului” în anul 1911, contra sumei de 1.500 de lei Foto: Mediafax
1 /3
Imaginea anterioara
Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis, după un proces care a durat aproape zece ani, să restituie sculptura celui care o cumpărase de la Brâncuşi.
“Cuminţenia Pământului” a fost achiziţionată de inginerul Gheorghe Romaşcu de la Constantin Brâncuşi, în anul 1911, contra sumei de 1.500 de lei. Romaşcu le-a povestit copiilor săi că sculptorul ar fi făcut opera în perioada 1907-1908, dintr-un bloc
de piatră luat din catacombele Parisului.
Ca probă în faţa instanţei urmaşii inginerului au adus o scrisoare de la Constantin Brâncuşi trimisă pictorului Gheorghe Petraşcu în care îl ruga să-i spună proprietarului expoziţiei care găzduia opera să i-o dea lui Romaşcu. “Mult iubite Camarad / De cumva răspunsul meu nu e prea târziu, te rog dispune să vie banii
şi prietenul Romaşcu să ia în stăpânire Cuminţenia Pământului. Mai spune-i că mi-e drag s-o ştiu la el şi dă-i salutări prieteneşti”, scria sculptorul din Paris, într-un moment în care Brâncuşi nu cunoscuse celebritatea.
Confiscată de comunişti
Odată cu venirea comuniştilor la putere, în 1957, autorităţile l-au forţat pe Romaşcu să predea sculptura întrucât “ar fi fost furată dintr-un cimitir” din Buzău. Ulterior, autorităţile au refuzat să restituie sculptura sub diverse pretexte, fie că inginerul nu are condiţii prielnice de conservare a operei, fie că trebuie expertizată, evaluată sau expusă publicului.
Prin Ordinul nr. 3042/14 iulie 1998, Ministerul Culturii a clasat sculptura în patrimoniul cultural naţional, la categoria juridică “Tezaur”.
În prezent, opera se află expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. Fiicele lui Gheorghe Romaşcu, Paula Ionescu şi Irina Voicilă, au început demersurile de restituire după 1989. Cererile lor fiind respinse, ele au intentat un proces în care arată că opera “Cuminţenia Pământului” a fost preluată abuziv de la tatăl lor, fără un titlu de proprietate valabil.
Litigiul a început la Judecătoria Sectorului 1 şi a ajuns la Curtea Supremă, de unde dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti. Una din fiicele inginerului Romaşcu, Irina Voicilă, a decedat în 2004. În cauză a fost introdusă fiica decedatei, Alina Şerbănescu.
Războiul martorilor
Patru martori au fost audiaţi de judecători în timpul acestui proces, pentru a lămuri modul în care a fost luată de comunişti această lucrare. Vecină a familiei Romaşcu, Magda Caramzulescu a povestit cum, în 1957, “într-o dimineaţă, un miliţian şi trei angajaţi ai Securităţii au ridicat cu japca statuia”. O prietenă a familiei, Silvia Marinescu, a susţinut că în vizitele la familia Romaşcu a observat statuia pe o servantă. Cei doi martori propuşi de Muzeul de Artă au arătat că nu ştiu modul cum a fost preluată opera.
Doina Schobel, fostă angajată a Muzeului în perioada 1950-1983, a arătat că a văzut prima dată sculptura în 1960 şi că ştia că ar fi fost cumpărată. Ea a explicat că tot ce a fost expus la Muzeul de Artă ar fi fost dobândit prin donaţie sau achiziţie, neavând cunoştinţă de “preluări samavolnice”. Fost economist în Ministerul Culturii, Pavel Cristea a arătat că în actele contabile ale instituţiei nu a văzut niciodată borderoul privind statueta “Cuminţenia Pământului”.
Opera a fost cumpărată legal
Muzeul Naţional de Artă al României a susţinut în faţa judecătorilor că statuia a intrat în patrimoniul statului în mod legal, prin cumpărare de la Margareta Romaşcu în schimbul sumei de 25.000 de lei, şi au depus la dosar un proces verbal de predare datat 30 mai 1957.
Cele două reclamante au negat însă această variantă, susţinând că a existat o presiune a miliţiei comuniste şi că la Ministerul Culturii nu există niciun act sau chitanţă semnate de Margareta Romaşcu din care să rezulte vânzarea lucrării.
Muzeul a mai depus un ordin al Ministerului Învăţământului şi Culturii din care reieşea că opera avea numărul de inventar 15965 şi era înscrisă cu valoarea
de 25.000 de lei vechi.
Picioarele ciobite, retezate la restaurare
Urmaşii lui Romaşcu au remarcat că sculptura are picioarele ciobite şi că ulterior a fost restaurată. Modul în care opera a fost spartă a rămas nelămurit. Avocatul reclamantelor, Bogdan Grabovschi, ne-a explicat că vârfurile picioarelor “Cuminţeniei Pământului” au fost ciobite când era în posesia statului, iar la restaurare acestea au fost retezate.
(+) Click
pentru a mari
Constantin Brâncuşi a vândut “Cuminţenia Pământului” în anul 1911, contra sumei de 1.500 de lei Foto: Mediafax
1 /3
Imaginea anterioara
Judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis, după un proces care a durat aproape zece ani, să restituie sculptura celui care o cumpărase de la Brâncuşi.
“Cuminţenia Pământului” a fost achiziţionată de inginerul Gheorghe Romaşcu de la Constantin Brâncuşi, în anul 1911, contra sumei de 1.500 de lei. Romaşcu le-a povestit copiilor săi că sculptorul ar fi făcut opera în perioada 1907-1908, dintr-un bloc
de piatră luat din catacombele Parisului.
Ca probă în faţa instanţei urmaşii inginerului au adus o scrisoare de la Constantin Brâncuşi trimisă pictorului Gheorghe Petraşcu în care îl ruga să-i spună proprietarului expoziţiei care găzduia opera să i-o dea lui Romaşcu. “Mult iubite Camarad / De cumva răspunsul meu nu e prea târziu, te rog dispune să vie banii
şi prietenul Romaşcu să ia în stăpânire Cuminţenia Pământului. Mai spune-i că mi-e drag s-o ştiu la el şi dă-i salutări prieteneşti”, scria sculptorul din Paris, într-un moment în care Brâncuşi nu cunoscuse celebritatea.
Confiscată de comunişti
Odată cu venirea comuniştilor la putere, în 1957, autorităţile l-au forţat pe Romaşcu să predea sculptura întrucât “ar fi fost furată dintr-un cimitir” din Buzău. Ulterior, autorităţile au refuzat să restituie sculptura sub diverse pretexte, fie că inginerul nu are condiţii prielnice de conservare a operei, fie că trebuie expertizată, evaluată sau expusă publicului.
Prin Ordinul nr. 3042/14 iulie 1998, Ministerul Culturii a clasat sculptura în patrimoniul cultural naţional, la categoria juridică “Tezaur”.
În prezent, opera se află expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. Fiicele lui Gheorghe Romaşcu, Paula Ionescu şi Irina Voicilă, au început demersurile de restituire după 1989. Cererile lor fiind respinse, ele au intentat un proces în care arată că opera “Cuminţenia Pământului” a fost preluată abuziv de la tatăl lor, fără un titlu de proprietate valabil.
Litigiul a început la Judecătoria Sectorului 1 şi a ajuns la Curtea Supremă, de unde dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Tribunalul Bucureşti. Una din fiicele inginerului Romaşcu, Irina Voicilă, a decedat în 2004. În cauză a fost introdusă fiica decedatei, Alina Şerbănescu.
Războiul martorilor
Patru martori au fost audiaţi de judecători în timpul acestui proces, pentru a lămuri modul în care a fost luată de comunişti această lucrare. Vecină a familiei Romaşcu, Magda Caramzulescu a povestit cum, în 1957, “într-o dimineaţă, un miliţian şi trei angajaţi ai Securităţii au ridicat cu japca statuia”. O prietenă a familiei, Silvia Marinescu, a susţinut că în vizitele la familia Romaşcu a observat statuia pe o servantă. Cei doi martori propuşi de Muzeul de Artă au arătat că nu ştiu modul cum a fost preluată opera.
Doina Schobel, fostă angajată a Muzeului în perioada 1950-1983, a arătat că a văzut prima dată sculptura în 1960 şi că ştia că ar fi fost cumpărată. Ea a explicat că tot ce a fost expus la Muzeul de Artă ar fi fost dobândit prin donaţie sau achiziţie, neavând cunoştinţă de “preluări samavolnice”. Fost economist în Ministerul Culturii, Pavel Cristea a arătat că în actele contabile ale instituţiei nu a văzut niciodată borderoul privind statueta “Cuminţenia Pământului”.
Opera a fost cumpărată legal
Muzeul Naţional de Artă al României a susţinut în faţa judecătorilor că statuia a intrat în patrimoniul statului în mod legal, prin cumpărare de la Margareta Romaşcu în schimbul sumei de 25.000 de lei, şi au depus la dosar un proces verbal de predare datat 30 mai 1957.
Cele două reclamante au negat însă această variantă, susţinând că a existat o presiune a miliţiei comuniste şi că la Ministerul Culturii nu există niciun act sau chitanţă semnate de Margareta Romaşcu din care să rezulte vânzarea lucrării.
Muzeul a mai depus un ordin al Ministerului Învăţământului şi Culturii din care reieşea că opera avea numărul de inventar 15965 şi era înscrisă cu valoarea
de 25.000 de lei vechi.
Picioarele ciobite, retezate la restaurare
Urmaşii lui Romaşcu au remarcat că sculptura are picioarele ciobite şi că ulterior a fost restaurată. Modul în care opera a fost spartă a rămas nelămurit. Avocatul reclamantelor, Bogdan Grabovschi, ne-a explicat că vârfurile picioarelor “Cuminţeniei Pământului” au fost ciobite când era în posesia statului, iar la restaurare acestea au fost retezate.
O soprană belgiană şi un tenor italian deschid stagiunea la ONB
Soprana belgiană de origine africană Isabelle Kabatu (foto) şi tenorul italian Mario Malagnini sunt invitaţii de onoare la deschiderea stagiunii de la Opera Naţională din Bucureşti. Isabelle Kabatu este una dintre cele mai cunoscute voci ale lumii. Cele mai recente apariţii ale sale au fost pe scena de La Scala din Milano şi pe cea a Operei din Zürich. Alături de vedete ale instituţiei bucureştene, Kabatu şi Malagnini vor juca
vineri în „Aida”. „Am avut ocazia să lucrez Aida cu mari
regizori, precum Zeffirelli, şi am fost surprinsă să găsesc aici o montare clasică, foarte riguroasă", a spus Kabatu, care s-a declarat etuziasmată să cânte la Bucureşti. "Ştiam deja că există o bogată şi veche tradiţie muzicală la Bucureşti şi în România", a mai spus ea.
Printre spectacolele care vor intra în această stagiune în repertoriul operei se numără „Boema” şi un spectacol de balet pentru copii
, „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” a compozitorului Cornel Trăilescu. Opera mai pregăteşte şi un mini-festival Puccini şi un spectacol în regia lui Ion Caramitru. "Stagiunea se anunţă mai scurtă, concentrată, pentru că trebuie să ne pregătim pe parcursul verii de Festivalul Enescu, unde participarea operei va fi una importantă, ONB urmând să deschidă festivalul de anul viitor”, a declarat Cătălin Ionescu Arbore, directorul instituţiei. Pentru noaptea de Anul Nou, opera va păstra tradiţia organizării unui spectacol special, de data acesta fiind vorba despre o reprezentaţie cu opereta "Văduva veselă", cu Leontina Văduva în distribuţie.
vineri în „Aida”. „Am avut ocazia să lucrez Aida cu mari
regizori, precum Zeffirelli, şi am fost surprinsă să găsesc aici o montare clasică, foarte riguroasă", a spus Kabatu, care s-a declarat etuziasmată să cânte la Bucureşti. "Ştiam deja că există o bogată şi veche tradiţie muzicală la Bucureşti şi în România", a mai spus ea.
Printre spectacolele care vor intra în această stagiune în repertoriul operei se numără „Boema” şi un spectacol de balet pentru copii
, „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” a compozitorului Cornel Trăilescu. Opera mai pregăteşte şi un mini-festival Puccini şi un spectacol în regia lui Ion Caramitru. "Stagiunea se anunţă mai scurtă, concentrată, pentru că trebuie să ne pregătim pe parcursul verii de Festivalul Enescu, unde participarea operei va fi una importantă, ONB urmând să deschidă festivalul de anul viitor”, a declarat Cătălin Ionescu Arbore, directorul instituţiei. Pentru noaptea de Anul Nou, opera va păstra tradiţia organizării unui spectacol special, de data acesta fiind vorba despre o reprezentaţie cu opereta "Văduva veselă", cu Leontina Văduva în distribuţie.
Festivalul de Poezie Oskar Pastior
Astăzi începe la Sibiu cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Oskar Pastior“.
Festivalul se desfăşoară între 2-4 octombrie, reuneşte peste douăzeci de autori din unsprezece ţări şi este organizat de Literaturhaus Berlin şi Institutul Cultural Român. Festivalul se deschide de la ora 18.00, la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal. În deschidere, vorbesc scriitorul Ernest Wichner, reprezentând Literaturhaus Berlin, şi Corina Bernic, de la ICR Bucureşti. Printre scriitorii care susţin lecturi în prima seară se numără şi Mircea Dinescu.
Ceilalţi autori români invitaţi la festival sunt Mugur Grosu, Mircea Dinescu şi Vasile Leac, precum şi Herta Müller, sosită din Germania. Vineri şi sâmbătă, lecturile vor avea loc la Filarmonica Sibiu, printre invitaţi numărându-se Urs Allemann (Elveţia), Inger Christensen (Danemarca), Franz Josef Czernin (Austria), Jean Daive (Franţa), Erwin Einzinger (Austria), Elke Erb (Germania), Christian Hawkey (SUA), Felix Philipp Ingold (Elveţia), Andrzej Kopacki (Polonia). Festivalul se va încheia sâmbătă cu un dublu concert susţinut de M.A. Numminen, din Finlanda, şi Ada Milea. În cadrul festivalului va fi lansată antologia ediţiei precedente, apărută la Editura Art.
Festivalul se desfăşoară între 2-4 octombrie, reuneşte peste douăzeci de autori din unsprezece ţări şi este organizat de Literaturhaus Berlin şi Institutul Cultural Român. Festivalul se deschide de la ora 18.00, la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal. În deschidere, vorbesc scriitorul Ernest Wichner, reprezentând Literaturhaus Berlin, şi Corina Bernic, de la ICR Bucureşti. Printre scriitorii care susţin lecturi în prima seară se numără şi Mircea Dinescu.
Ceilalţi autori români invitaţi la festival sunt Mugur Grosu, Mircea Dinescu şi Vasile Leac, precum şi Herta Müller, sosită din Germania. Vineri şi sâmbătă, lecturile vor avea loc la Filarmonica Sibiu, printre invitaţi numărându-se Urs Allemann (Elveţia), Inger Christensen (Danemarca), Franz Josef Czernin (Austria), Jean Daive (Franţa), Erwin Einzinger (Austria), Elke Erb (Germania), Christian Hawkey (SUA), Felix Philipp Ingold (Elveţia), Andrzej Kopacki (Polonia). Festivalul se va încheia sâmbătă cu un dublu concert susţinut de M.A. Numminen, din Finlanda, şi Ada Milea. În cadrul festivalului va fi lansată antologia ediţiei precedente, apărută la Editura Art.
Jurnalul Mahler
Pentru seara inaugurala a noii stagiuni la Ateneu, Filarmonica "George Enescu" le-a pregatit melomanilor reintalnirea cu dirijorul de origine romana Christian Badea (foto) si un program exclusiv Mahler.
Badea va dirija si azi, si maine, de la orele 19.00, monumentala Simfonie a III-a de Mahler. "Simfonia a III-a este o piesa sugestiva careia i se pot atasa mai multe idei. Lucrarea are sase parti care se leaga ca un tot. Pentru Mahler este un fel de peisaj in proportii cosmice. Opera se leaga de natura mult mai mult decat alte simfonii. Este un poem, un fel de jurnal al vietii autorului in structuri foarte mari
" a declarat maestrul Christian Badea.
Format ca muzician (violinist) la Academia de Muzica din Bucuresti, Christian Badea si-a continuat pregatirea la Bruxelles, apoi la Mozarteum din Salzburg cu inegalabilul Herbert von Karajan si la Juilliard School din New York, unul dintre mentorii sai fiind Leonard Bernstein. Personalitate de prima marime a lumii muzicale contemporane, dirijorul desfasoara o impresionanta cariera pe cele mai prestigioase scene de concert sau la pupitrele marilor opere, colaborand cu nume celebre ale artei interpretative. Christian Badea este apreciat in aceeasi masura datorita deschiderii sale in fata diversitatii repertoriale mergand pana la contemporani, fie ca e vorba despre muzica simfonica sau de opera.
In intentia de a creste numarul melomanilor care sa se bucure si de concertele camerale, Filarmonica a imaginat o Stagiune de marti seara, pe care o va gazdui sala mica a Ateneului. Programul microstagiunii aduce in prim-plan violoncelul acompaniat de alte instrumente. Harpei i-au fost rezervate trei seri de recital in care Ion Ivan Roncea va canta alaturi de elevele sale, restul serilor revenind pianului. In planul Filarmonicii mai exista proiectul microstagiunii tinerilor muzicieni - concerte cu tineri pentru tineri, organizate in colaborare cu orchestra Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galati. Stagiunea 2008-2009 este guvernata de aniversarea a 140 de ani de la primul concert in care Eduard Wachmann a dirijat, la Bucuresti (15 decembrie 1868), orchestra simfonica a primei si celei mai vechi Filarmonici romanesti si a celor 120 de ani de la inaugurarea Ateneului Roman ca institutie dedicata Artei si Culturii.
Badea va dirija si azi, si maine, de la orele 19.00, monumentala Simfonie a III-a de Mahler. "Simfonia a III-a este o piesa sugestiva careia i se pot atasa mai multe idei. Lucrarea are sase parti care se leaga ca un tot. Pentru Mahler este un fel de peisaj in proportii cosmice. Opera se leaga de natura mult mai mult decat alte simfonii. Este un poem, un fel de jurnal al vietii autorului in structuri foarte mari
" a declarat maestrul Christian Badea.
Format ca muzician (violinist) la Academia de Muzica din Bucuresti, Christian Badea si-a continuat pregatirea la Bruxelles, apoi la Mozarteum din Salzburg cu inegalabilul Herbert von Karajan si la Juilliard School din New York, unul dintre mentorii sai fiind Leonard Bernstein. Personalitate de prima marime a lumii muzicale contemporane, dirijorul desfasoara o impresionanta cariera pe cele mai prestigioase scene de concert sau la pupitrele marilor opere, colaborand cu nume celebre ale artei interpretative. Christian Badea este apreciat in aceeasi masura datorita deschiderii sale in fata diversitatii repertoriale mergand pana la contemporani, fie ca e vorba despre muzica simfonica sau de opera.
In intentia de a creste numarul melomanilor care sa se bucure si de concertele camerale, Filarmonica a imaginat o Stagiune de marti seara, pe care o va gazdui sala mica a Ateneului. Programul microstagiunii aduce in prim-plan violoncelul acompaniat de alte instrumente. Harpei i-au fost rezervate trei seri de recital in care Ion Ivan Roncea va canta alaturi de elevele sale, restul serilor revenind pianului. In planul Filarmonicii mai exista proiectul microstagiunii tinerilor muzicieni - concerte cu tineri pentru tineri, organizate in colaborare cu orchestra Teatrului Muzical "Nae Leonard" din Galati. Stagiunea 2008-2009 este guvernata de aniversarea a 140 de ani de la primul concert in care Eduard Wachmann a dirijat, la Bucuresti (15 decembrie 1868), orchestra simfonica a primei si celei mai vechi Filarmonici romanesti si a celor 120 de ani de la inaugurarea Ateneului Roman ca institutie dedicata Artei si Culturii.
Juriul Nobel: Nu e nimic spectaculos în romanele americane
Unul dintre membrii juriului care decernează premiile
Nobel pentru literatură trage un semnal de alarmă asupra conţinutului romanelor americane participante la concurs
.
Publicaţia independent.co.uk scrie că "poţi să critici politica unei naţiuni sau simţul ei de a se îmbrăca, dar să descrii cartea unei naţiuni ca fiind "ignorantă" este o discuţie aprinsă".
Horace Engdahl, secretar permanent al Academiei Suedeze care desemnează premiul
Nobel pentru literatură, spune pentru independent.co.uk că scrisul americanilor este "prea izolat şi prea insular" şi că ei sunt prea sensibili la tendinţele propriei lor culturi de masă.
"Ei (autorii romanelor - n.r.) nu traduc destul din cărţile străine şi nu participă în marele
dialog al literaturii", adaugă Engdahl.
Academia Suedeză este aşteptată să anunţe câştigătorul anului 2008 pentru premiul Nobel săptămâna aceasta. În lista celor cinci câştigători, deşi secretă, se presupune că se regăsesc numele a doi scriitori americani, Philip Roth şi Joyce Carol Oates.
Nobel pentru literatură trage un semnal de alarmă asupra conţinutului romanelor americane participante la concurs
.
Publicaţia independent.co.uk scrie că "poţi să critici politica unei naţiuni sau simţul ei de a se îmbrăca, dar să descrii cartea unei naţiuni ca fiind "ignorantă" este o discuţie aprinsă".
Horace Engdahl, secretar permanent al Academiei Suedeze care desemnează premiul
Nobel pentru literatură, spune pentru independent.co.uk că scrisul americanilor este "prea izolat şi prea insular" şi că ei sunt prea sensibili la tendinţele propriei lor culturi de masă.
"Ei (autorii romanelor - n.r.) nu traduc destul din cărţile străine şi nu participă în marele
dialog al literaturii", adaugă Engdahl.
Academia Suedeză este aşteptată să anunţe câştigătorul anului 2008 pentru premiul Nobel săptămâna aceasta. În lista celor cinci câştigători, deşi secretă, se presupune că se regăsesc numele a doi scriitori americani, Philip Roth şi Joyce Carol Oates.
Vosganian avertizează că majorarea salariilor ar putea cauza un grav deficit bugetar
Varujan Vosganian susţine că majorarea salariilor profesorilor cu 50% nu este susţinută financiar
şi ar putea cauza un grav deficit bugetar.
Varujan Vosganian susţine că pentru a majora cu 50% salariile profesorilor ar fi nevoie de şase milioane de euro
, bani care nu există la bugetul de stat. În aceste condiţii, aplicarea acestor majorări ar pune în pericol chiar siguranţa naţională.
Ministrul Economiei susţine că majorarea salariilor funcţionarilor nu poate depăşi 9%. Cu toate acestea, Vosganian a menţionat că Guvernul va continua negocierile cu sindicatele.
"Este nevoie de un punct de vedere din partea Curţii Constituţionale pentru că situaţia existentă creează un conflict între puterile statului şi în funcţionarea echilibrului puterilor de stat. Un punct de vedere din partea Băncii Naţionale a României, care trebuie să avertizeze în legătură cu posibilele pericole. O consultare cu patronatele şi sindicatele, şi o declaraţie a Parlamentului în şedinţă comună, pentru că numai Parlamentul, în şedinţa reunită a celor două camere, este în măsură să decidă asupra politicii fiscal-bugetare'', susţine Vosganian.
şi ar putea cauza un grav deficit bugetar.
Varujan Vosganian susţine că pentru a majora cu 50% salariile profesorilor ar fi nevoie de şase milioane de euro
, bani care nu există la bugetul de stat. În aceste condiţii, aplicarea acestor majorări ar pune în pericol chiar siguranţa naţională.
Ministrul Economiei susţine că majorarea salariilor funcţionarilor nu poate depăşi 9%. Cu toate acestea, Vosganian a menţionat că Guvernul va continua negocierile cu sindicatele.
"Este nevoie de un punct de vedere din partea Curţii Constituţionale pentru că situaţia existentă creează un conflict între puterile statului şi în funcţionarea echilibrului puterilor de stat. Un punct de vedere din partea Băncii Naţionale a României, care trebuie să avertizeze în legătură cu posibilele pericole. O consultare cu patronatele şi sindicatele, şi o declaraţie a Parlamentului în şedinţă comună, pentru că numai Parlamentul, în şedinţa reunită a celor două camere, este în măsură să decidă asupra politicii fiscal-bugetare'', susţine Vosganian.
S-a descoperit o posibila ameliorare a durerilor de oase
Cercetatorii de la Universitatile Oxford si Manchester au descoperit o molecula a unei proteine care protejeaza impotriva inflamatiilor si opreste eroziunea oaselor, relateaza The Independent.
Proteina, denumita TSG6, este produsa in tesutul inflamat, cum ar fi incheieturile bolnavilor de artrita si plamanii astmaticilor.
Oamenii de stiinta declara ca acesta descoperire reprezinta un progres major in directia intelegerii modalitatii de regenerare a tesutului. De asemenea, sunt optimisti in ceea ce priveste utilizarea rezultatelor acestei cercetari in tratarea artritei si osteoporoz
Proteina, denumita TSG6, este produsa in tesutul inflamat, cum ar fi incheieturile bolnavilor de artrita si plamanii astmaticilor.
Oamenii de stiinta declara ca acesta descoperire reprezinta un progres major in directia intelegerii modalitatii de regenerare a tesutului. De asemenea, sunt optimisti in ceea ce priveste utilizarea rezultatelor acestei cercetari in tratarea artritei si osteoporoz
Arad: Hoţii preferă femeile în vârstă
ARAD. Două arădence, ambele persoane în vârstă, au reclamat că la uşa lor a bătut un bărbat care s-a prezentat ca fiind tipul e la o societate de cablu TV sau de la o firmă
de distribuţie a agentului termic şi care le-a sustras din casă o sumă de bani
.
„Sub pretextul că au venit să verifice cablul TV, respectiv instalaţia de apă, distrăgând atenţia femeilor, bărbaţii au sustras, dintr-un apartament 3.000 lei, iar din celălalt 470 lei“, spune purtătorul de cuvânt al Poliţiei Arad, Camelia Tuduce-Berar.
Una dintre femei este a doua oară victima unui asemenea hoţ. Furturile au avut loc chiar în zona centrală a oraşului.
de distribuţie a agentului termic şi care le-a sustras din casă o sumă de bani
.
„Sub pretextul că au venit să verifice cablul TV, respectiv instalaţia de apă, distrăgând atenţia femeilor, bărbaţii au sustras, dintr-un apartament 3.000 lei, iar din celălalt 470 lei“, spune purtătorul de cuvânt al Poliţiei Arad, Camelia Tuduce-Berar.
Una dintre femei este a doua oară victima unui asemenea hoţ. Furturile au avut loc chiar în zona centrală a oraşului.
Aţa chirurgicală importată din China a fost retrasă din spitale din România
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a cerut Inspecţiei Sanitare de Stat să controleze loturile de aţă chirurgicală după ce o femeie din Argeş a murit în urma unei operaţii. Controlul la nivel local a scos la iveală faptul că aţa folosită nu era sterilă.
Cazul a ajuns în atenţia ministerului Sănătăţii care a cerut autorităţilor sanitare locale din toată ţara să demareze controale şi să retragă din spitale aţa importată din China.
Primele controale au scos la iveală că şi în spitalele din Vaslui există aţă chirurgicală importată din China. "S-au făcut teste de laborator în care au fost incriminaţi mai mulţi factori: aţa sterilă, manopera, instrumentalul, şi s-a ajuns la concluzia că decesul a survenit în urma unei infecţii provocate de aţă nesterilă", a spus şeful Inspecţiei Sanitare de Stat Vaslui, Adrian Chiroşcă. Aţa infestată poate duce la decesul bolnavului prin infecţie nozocomială sau infecţie de plagă, a adăugat Adrian Chiroşcă .
Autorităţile sanitare din Vaslui susţin că au trimis probe din aţa chirurgicală la Institutul Cantacuzino din Bucureşti pentru a fi reanalizate. Aţă importată din China a fost descoperită şi la spitale Bârlad, Huşi şi Negreşti.
Până în prezent, reprezentanţii firmei
care distribuie produsul
nu au dorit să comenteze.
Cazul a ajuns în atenţia ministerului Sănătăţii care a cerut autorităţilor sanitare locale din toată ţara să demareze controale şi să retragă din spitale aţa importată din China.
Primele controale au scos la iveală că şi în spitalele din Vaslui există aţă chirurgicală importată din China. "S-au făcut teste de laborator în care au fost incriminaţi mai mulţi factori: aţa sterilă, manopera, instrumentalul, şi s-a ajuns la concluzia că decesul a survenit în urma unei infecţii provocate de aţă nesterilă", a spus şeful Inspecţiei Sanitare de Stat Vaslui, Adrian Chiroşcă. Aţa infestată poate duce la decesul bolnavului prin infecţie nozocomială sau infecţie de plagă, a adăugat Adrian Chiroşcă .
Autorităţile sanitare din Vaslui susţin că au trimis probe din aţa chirurgicală la Institutul Cantacuzino din Bucureşti pentru a fi reanalizate. Aţă importată din China a fost descoperită şi la spitale Bârlad, Huşi şi Negreşti.
Până în prezent, reprezentanţii firmei
care distribuie produsul
nu au dorit să comenteze.
Balerinul Gheorghe Iancu promovează România în Italia
Cunoscutul balerin român din Italia Gheorghe Iancu a fost celebrat marţi seara la Milano în cadrul unei serate organizate de reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Milano cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe. Iniţiatorii proiectului sunt regizoarea Maria Stefanache şi istoricul Violeta Popescu din Milano.
Evenimentul, al căruri partener media este şi Evenimentul Zilei face parte din campania
de diplomaţie publică "Piazza di Romania", derulată de MAE, în colaborare cu Ministerul pentru IMM
, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
"Ministerul Afacerilor Externe a avut mai multe motive pentru a sprijini acest eveniment. În primul rând este un eveniment pentru a recunoaşte un artist român consacrat în Italia care şi-a construit o carieră extraordinară prin muncă, vocaţie şi talent. În al doilea rând este vorba despre o iniţiativă a comunităţii româneşti din Milano şi am vrut să dăm un semnal de încurajare a unor astfel acţiuni. În al treilea rând, România şi românii au nevoie să îşi pună în evidenţă românii de valoare
din Italia", a declarat directorul general în MAE, Oana Marinescu, într-un comunicat de presă al ministerului.
"Este important că MAE a organizat campania "Piazza di Romania", deoarece oamenii află din media despre delicvenţe săvârşite de români, dar nu află despre arta şi cultura românească", a declarat Gheoghe Iancu în cadrul discursului său, ţinând să sublinieze faptul că artiştii români care trăiesc în Italia reprezintă România cu onoare.
La serata aniversară dedicată balerinului român au participat cunoscuţi artişti italieni şi imigranţi în Italia. În cadrul evenimentului a fost prezentată cartea „Gheoghe Iancu, 30 de ani de dans şi scenele italiene”, de Sabrina Arpini, precum şi un film documentar, „15 minute cu Iancu,” în regia Mariei Stefanache, o artistă care lucrează şi trăieşte la Milano.
În cadrul seratei a mai avut intervenţii istoricul Violeta Popescu, unul dintre organizatori, pe tema „Dansul din est în occident”, prezentând un istoric al artiştilor români consacraţi în Italia.
Gheorghe Iancu, balerin şi coregraf român apreciat la nivel internaţional, trăieşte în Italia de 30 de ani şi a devenit recent directorul baletului de la Opera Naţională din Bucureşti.
Campania de diplomaţie publică "Piazza di Romania" se derulează în Italia în perioada 28 septembrie-9 octombrie 2008, sub sloganul "România: o lume de descoperit".
Evenimentul, al căruri partener media este şi Evenimentul Zilei face parte din campania
de diplomaţie publică "Piazza di Romania", derulată de MAE, în colaborare cu Ministerul pentru IMM
, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
"Ministerul Afacerilor Externe a avut mai multe motive pentru a sprijini acest eveniment. În primul rând este un eveniment pentru a recunoaşte un artist român consacrat în Italia care şi-a construit o carieră extraordinară prin muncă, vocaţie şi talent. În al doilea rând este vorba despre o iniţiativă a comunităţii româneşti din Milano şi am vrut să dăm un semnal de încurajare a unor astfel acţiuni. În al treilea rând, România şi românii au nevoie să îşi pună în evidenţă românii de valoare
din Italia", a declarat directorul general în MAE, Oana Marinescu, într-un comunicat de presă al ministerului.
"Este important că MAE a organizat campania "Piazza di Romania", deoarece oamenii află din media despre delicvenţe săvârşite de români, dar nu află despre arta şi cultura românească", a declarat Gheoghe Iancu în cadrul discursului său, ţinând să sublinieze faptul că artiştii români care trăiesc în Italia reprezintă România cu onoare.
La serata aniversară dedicată balerinului român au participat cunoscuţi artişti italieni şi imigranţi în Italia. În cadrul evenimentului a fost prezentată cartea „Gheoghe Iancu, 30 de ani de dans şi scenele italiene”, de Sabrina Arpini, precum şi un film documentar, „15 minute cu Iancu,” în regia Mariei Stefanache, o artistă care lucrează şi trăieşte la Milano.
În cadrul seratei a mai avut intervenţii istoricul Violeta Popescu, unul dintre organizatori, pe tema „Dansul din est în occident”, prezentând un istoric al artiştilor români consacraţi în Italia.
Gheorghe Iancu, balerin şi coregraf român apreciat la nivel internaţional, trăieşte în Italia de 30 de ani şi a devenit recent directorul baletului de la Opera Naţională din Bucureşti.
Campania de diplomaţie publică "Piazza di Romania" se derulează în Italia în perioada 28 septembrie-9 octombrie 2008, sub sloganul "România: o lume de descoperit".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
