Preşedintele PSD, Mircea Geoană a declarat, luni, că amintirile relaţiei cu FMI îl "înfioară", el apreciind că ar fi preferabil să nu se apeleze la FMI în ceea ce priveşte un împrumut extern, date fiind condiţiile extrem de dure, cu un impact social foarte puternic şi constrângeri semnificative.
"Nu vă ascund faptul că amintirile relaţiei cu FMI încă mă înfioară. Sunt condiţii extrem de dure, cu impact social foarte puternic şi cu constrângeri semnificative. Eu cred că înainte să ne lansăm pe o linie politică economică este bine să avem o discuţie extrem de serioasă cu actorii economici, sociali, cu băncile străine, cu toată lumea pentru a avea un răspuns corect", a spus Geoană.
Întrebat dacă, în aceste condiţii, ar fi de preferat un împrumut de la Comisia Europeană, Geoană a precizat: "Preferabil ar fi fără FMI, este un lucru clar. Orice relaţii cu FMI înseamnă constrângeri importante", a afirmat Geoană.
El a arătat că a solicitat Guvernului, în acest sens, ca după aprobarea bugetului de către Parlament, respectiv săptămâna viitoare, să aibă loc o discuţie "clarificatoare" în ceea ce priveşte politica economică anti-criză a României.
Orice acord cu Fondul Monetar Internaţional trebuie să treacă prin Comisia Europeană, România fiind stat membru al UE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă şi pe la FMI, a declarat, luni, premierul Emil Boc, precizând că o decizie privind un eventual împrumut va fi luată împreună cu BNR.
El a amintit că o decizie în privinţa unui eventual împrumut al României de la Comisia Europeană (CE) sau FMI va fi luată în două săptămâni.
joi, 19 februarie 2009
Boc: Guvernul nu doreşte naţionalizarea băncilor
Guvernul doreşte ca băncile străine din România să beneficieze în continuare de linii de finanţare din partea companiilor-mamă şi nu intenţionează să preia acţiuni la aceste instituţii în schimbul unor măsuri de sprijinire, procedură care ar presupune o naţionalizare, a declarat premierul Emil Boc.
"Guvernul nu doreşte naţionalizarea băncilor , nu aceasta este direcţia corectă. Guvernul va avea însă o analiză foarte serioasă cu BNR şi conducerile băncilor din România, ca liniile de finanţare angajate să fie menţinute. Dorinţa noastră este ca băncile care au participat la procesul de privatizare din România şi care au şi obligaţia cu ceea ce înseamnă statul român să şi le menţină. Aici cred că vom putea găsi soluţii comune, Guvern-BNR-bănci, astfel încât liniile de finanţare să fie menţinute", a spus Boc, la lansarea raportului de analiză, sinteză şi progonoză al Societăţii Academice Române "România 2009, criza economică şi statul de drept", răspunzând la o întrebare privind preluarea de către stat a unor acţiuni la bănci în schimbul unor linii de finanţare, după modelul aplicat în unele state din UE.
El a precizat că au fost deja programate o serie de întâlniri în această săptămână şi săptămâna viitoare pentru discuţii legate de acest subiect.
Premierul a precizat totodată că, după buget, va avea loc "o discuţie foarte serioasă" cu Banca Naţională a României pentru corelarea politicilor Guvernului cu cele ale băncii centrale.
"Fără existenţa unui set de măsuri care să se sprijine reciproc, Guvernul şi Banca Naţională, nu vom reuşi să luăm cele mai bune decizii. Am avut deja discuţii preliminare cu Banca Naţională şi ele vor continua şi în perioada următoare. Am reţinut, de asemenea, recomandarea cu privire la capitalizarea băncilor, o recomandare pe care am luat-o în considerare. Vrem să asigurăm mediul de afaceri că, prin ceea ce urmărim, prin capitalizarea băncilor, este doar o primă măsură pentru a putea da în continuare economiei resursele financiare, punând accentul pe ceea ce şi raportul spune: mecanismele de garantare şi contra-garantare, care pot constitui o soluţie pentru mediul de afaceri", a spus Boc.
"Guvernul nu doreşte naţionalizarea băncilor , nu aceasta este direcţia corectă. Guvernul va avea însă o analiză foarte serioasă cu BNR şi conducerile băncilor din România, ca liniile de finanţare angajate să fie menţinute. Dorinţa noastră este ca băncile care au participat la procesul de privatizare din România şi care au şi obligaţia cu ceea ce înseamnă statul român să şi le menţină. Aici cred că vom putea găsi soluţii comune, Guvern-BNR-bănci, astfel încât liniile de finanţare să fie menţinute", a spus Boc, la lansarea raportului de analiză, sinteză şi progonoză al Societăţii Academice Române "România 2009, criza economică şi statul de drept", răspunzând la o întrebare privind preluarea de către stat a unor acţiuni la bănci în schimbul unor linii de finanţare, după modelul aplicat în unele state din UE.
El a precizat că au fost deja programate o serie de întâlniri în această săptămână şi săptămâna viitoare pentru discuţii legate de acest subiect.
Premierul a precizat totodată că, după buget, va avea loc "o discuţie foarte serioasă" cu Banca Naţională a României pentru corelarea politicilor Guvernului cu cele ale băncii centrale.
"Fără existenţa unui set de măsuri care să se sprijine reciproc, Guvernul şi Banca Naţională, nu vom reuşi să luăm cele mai bune decizii. Am avut deja discuţii preliminare cu Banca Naţională şi ele vor continua şi în perioada următoare. Am reţinut, de asemenea, recomandarea cu privire la capitalizarea băncilor, o recomandare pe care am luat-o în considerare. Vrem să asigurăm mediul de afaceri că, prin ceea ce urmărim, prin capitalizarea băncilor, este doar o primă măsură pentru a putea da în continuare economiei resursele financiare, punând accentul pe ceea ce şi raportul spune: mecanismele de garantare şi contra-garantare, care pot constitui o soluţie pentru mediul de afaceri", a spus Boc.
Bucureştiul va avea în 2011 încă opt hoteluri
Bucureştiul va avea până în 2011 opt hoteluri noi, ceea ce va genera o creştere cu 30% a numărului de camere de pe piaţă, reprezentând însă mai puţin de jumătate din proiectele anunţate în ultimul trimestru din 2007, potrivit companiei de consultanţă imobiliară CB Richard Ellis Eurisko (CBRE).
Noile investiţii vor fi în hoteluri de patru şi cinci stele, cu capacităţi de sub 200 de camere, se arată într-un comunicat al CBRE.
În prezent, oferta de spaţii hoteliere din Bucureşti totalizează circa 10.300 de camere, distribuite în 118 hoteluri de 1-5 stele.
"În 2008, oferta a crescut cu 30% faţă de anul anterior, noile hoteluri cu peste 100 de camere deschise fiind Rin Grand - 1.480 camere, Bucharest Radisson - 424 camere, Ramada Plaza - 300 camere şi Hello - 156 camere. Pentru 2009, este prognozată o creştere cu 600 de camere în unităţile existente şi în hoteluri noi", se menţionează în comunicat.
Capitala este în principal o destinaţie de afaceri, segment care reprezintă 85% din clientela pieţei hoteliere, în timp ce 95% dintre vizitatorii străini provin din Europa şi vin în Bucureşti cu avionul.
Bucureştiul nu va mai fi însă principala destinaţie pentru investitorii în hoteluri în 2009, când doar jumătate din unităţile programate să fie deschise în acest an vor fi finalizate, locul acestuia urmând să fie luat de oraşele secundare, precum Cluj-Napoca sau Braşov, unde în următorii ani vor fi finalizate mai multe proiecte.
Noile investiţii vor fi în hoteluri de patru şi cinci stele, cu capacităţi de sub 200 de camere, se arată într-un comunicat al CBRE.
În prezent, oferta de spaţii hoteliere din Bucureşti totalizează circa 10.300 de camere, distribuite în 118 hoteluri de 1-5 stele.
"În 2008, oferta a crescut cu 30% faţă de anul anterior, noile hoteluri cu peste 100 de camere deschise fiind Rin Grand - 1.480 camere, Bucharest Radisson - 424 camere, Ramada Plaza - 300 camere şi Hello - 156 camere. Pentru 2009, este prognozată o creştere cu 600 de camere în unităţile existente şi în hoteluri noi", se menţionează în comunicat.
Capitala este în principal o destinaţie de afaceri, segment care reprezintă 85% din clientela pieţei hoteliere, în timp ce 95% dintre vizitatorii străini provin din Europa şi vin în Bucureşti cu avionul.
Bucureştiul nu va mai fi însă principala destinaţie pentru investitorii în hoteluri în 2009, când doar jumătate din unităţile programate să fie deschise în acest an vor fi finalizate, locul acestuia urmând să fie luat de oraşele secundare, precum Cluj-Napoca sau Braşov, unde în următorii ani vor fi finalizate mai multe proiecte.
Firmele se pot înscrie până la 27 februarie în programul Rabla
Companiile auto se pot înscrie în perioada 12-27 februarie pentru a participa la programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional, denumit şi "Rabla", a cărui primă etapă se va încheia pe 29 mai, dată până la care este planificată înlocuirea a 20.000 de automobile mai vechi de zece ani.
În ediţia din acest an a programului "Rabla" vor putea fi înlocuite până la 60.000 de automobile care au cel puţin 10 ani de la data fabricaţiei, faţă de limita de 12 ani de anul trecut, fiind alocate fonduri totale de 228 milioane de lei.
La "Rabla" din acest an pot participa şi poseserii de maşini cumpărate din afara ţării, dacă acestea au o vechime de cel puţin 10 ani şi dacă au fost înscrise în circulaţie în România până cel târziu la data de 31 decembrie 2006, potrivit unui ordin al ministrului Mediului privind reluarea în 2009 a programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional.
Pentru prima etapă a programului "Rabla", care se va încheia la 29 mai, sunt alocate 76 de milioane de lei, echivalentul înlocuirii a 20.000 de maşini mai vechi de 10 ani, prima de casare fiind de 3.800 de lei.
În cazul celorlalte două etape, fondurile alocate fiecăreia dintre ele totalizează aceeaşi sumă, acelaşi număr de unităţi şi aceeaşi valoare a primei de casare ca pentru prima etapă. A doua parte a programului de înnoire a parcului auto se va derula între 1 iunie şi 31 august, iar ultima etapă va avea loc între 1 septembrie şi 11 decembrie.
Dosarele producătorilor auto sau a comercianţilor de automobile vor fi analizate şi soluţionate în termen de şapte zile lucrătoare de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), iar în limita a altor trei zile lucrătoare după ce se încheie sesiunea de validare va fi publicată pe site-ul AFM lista cu firmele auto admise, banii aprobaţi pentru fiecare companie şi echivalentul în număr de unităţi pentru suma aprobată.
Potrivit acestor coordonate, "Rabla" ar trebui să înceapă în prima parte a lunii martie.
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) a solicitat, la jumătatea lunii ianuarie, reluarea "urgentă" a programului "Rabla", dar i-a pus la îndoială eficienţa, în contextul în care numărul de maşini vechi importate anual este 6-7 ori mai mare decât numărul maşinilor scoase din uz.
În ediţia din acest an a programului "Rabla" vor putea fi înlocuite până la 60.000 de automobile care au cel puţin 10 ani de la data fabricaţiei, faţă de limita de 12 ani de anul trecut, fiind alocate fonduri totale de 228 milioane de lei.
La "Rabla" din acest an pot participa şi poseserii de maşini cumpărate din afara ţării, dacă acestea au o vechime de cel puţin 10 ani şi dacă au fost înscrise în circulaţie în România până cel târziu la data de 31 decembrie 2006, potrivit unui ordin al ministrului Mediului privind reluarea în 2009 a programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional.
Pentru prima etapă a programului "Rabla", care se va încheia la 29 mai, sunt alocate 76 de milioane de lei, echivalentul înlocuirii a 20.000 de maşini mai vechi de 10 ani, prima de casare fiind de 3.800 de lei.
În cazul celorlalte două etape, fondurile alocate fiecăreia dintre ele totalizează aceeaşi sumă, acelaşi număr de unităţi şi aceeaşi valoare a primei de casare ca pentru prima etapă. A doua parte a programului de înnoire a parcului auto se va derula între 1 iunie şi 31 august, iar ultima etapă va avea loc între 1 septembrie şi 11 decembrie.
Dosarele producătorilor auto sau a comercianţilor de automobile vor fi analizate şi soluţionate în termen de şapte zile lucrătoare de către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), iar în limita a altor trei zile lucrătoare după ce se încheie sesiunea de validare va fi publicată pe site-ul AFM lista cu firmele auto admise, banii aprobaţi pentru fiecare companie şi echivalentul în număr de unităţi pentru suma aprobată.
Potrivit acestor coordonate, "Rabla" ar trebui să înceapă în prima parte a lunii martie.
Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) a solicitat, la jumătatea lunii ianuarie, reluarea "urgentă" a programului "Rabla", dar i-a pus la îndoială eficienţa, în contextul în care numărul de maşini vechi importate anual este 6-7 ori mai mare decât numărul maşinilor scoase din uz.
Leul se depreciază - 4,3165 lei/euro
Moneda naţională a închis şedinţa interbancară de luni pe depreciere, în ton cu valutele din regiune, însă cu pierderi mai reduse decât acestea, cursul de schimb situându-se la 4,3120 - 4,3165 lei/euro, la închiderea pieţei.
"Este greu de explicat cum se ţine leul atât de bine, în timp ce valutele din regiune înregistrează deprecieri puternice. Zlotul polonez s-a depreciat astăzi (luni - n.r.) cu 3,5 - 4%, forintul cu 1 - 1,5%, iar leul a pierdut doar 0,3 - 0,5%", a explicat dealerul unei bănci.
Dealerii nu exclud o intervenţie indirectă a băncii centrale în scopul limitării deprecierii puternice a leului, aşa cum s-a suspectat şi în ultimele şedinţe ale săptămânii trecute.
Primele transferuri de luni s-au realizat la 4,2950-4,3000 lei/euro, nivel apropiat de cel de vineri, când ratele se situau la 4,2980 - 4,3030 lei/euro, în timp ce valutele din regiune se depreciau puternic încă de la debut.
Efectul primelor cumpărări de valută a fost rapid atenuat de ordinele de vânzare, astfel că raportul de schimb se situa, la ora 10:15, la 4,3000-4,3030 lei/euro.
Ulterior, sentimentul negativ din regiune a afectat şi piaţa locală, iar presiunea ordinelor de cumpărare de valută a dus la creşterea cotaţiilor până la 4,3150 lei/euro.
În jurul orei 13:00, transferurile se realizau la 4,3110-4,3145 lei/euro.
În a doua parte a zilei, cotaţiile au urcat la un maxim de 4,3220 - 4,3250 lei/euro, însă s-au menţinut pentru scurt timp la acest nivel, revenind apoi sub 4,32 lei/euro, unde s-au menţinut până la închidere, când paritatea se situa la 4,3120 - 4,3165 lei/euro.
Banca Naţională a României a publicat, luni, un curs de referinţă de 4,3119 lei/euro, cu 1,44 bani peste rata de vineri, aproape de maximul istoric, de 4,3127 lei/euro, înregistrat la 22 ianuarie. Cursul a înregistrat luni a cincea şedinţă consecutivă de creştere, iar faţă de referinţa din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,9852 lei/euro, deprecierea este de 8,19%.
Leul s-a depreciat şi faţă de dolar, referinţa fiind de 3,3735 lei/dolar, cu 4,21 bani mai mare faţă de valoarea de vineri, când moneda americană era cotată la 3,3314 unităţi.
Băncile au afişat luni dobânzi la depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR) în scădere. Astfel, pentru depozitele cu scadenţa la o zi acestea se plasau la 12,97-13,88% faţă de cele publicate vineri, de 13,26-14,26%, iar pentru cele la o săptămână ratele s-au situat la 13,01-14,23%, comparativ cu nivelul de 13,64-14,89%.
"Este greu de explicat cum se ţine leul atât de bine, în timp ce valutele din regiune înregistrează deprecieri puternice. Zlotul polonez s-a depreciat astăzi (luni - n.r.) cu 3,5 - 4%, forintul cu 1 - 1,5%, iar leul a pierdut doar 0,3 - 0,5%", a explicat dealerul unei bănci.
Dealerii nu exclud o intervenţie indirectă a băncii centrale în scopul limitării deprecierii puternice a leului, aşa cum s-a suspectat şi în ultimele şedinţe ale săptămânii trecute.
Primele transferuri de luni s-au realizat la 4,2950-4,3000 lei/euro, nivel apropiat de cel de vineri, când ratele se situau la 4,2980 - 4,3030 lei/euro, în timp ce valutele din regiune se depreciau puternic încă de la debut.
Efectul primelor cumpărări de valută a fost rapid atenuat de ordinele de vânzare, astfel că raportul de schimb se situa, la ora 10:15, la 4,3000-4,3030 lei/euro.
Ulterior, sentimentul negativ din regiune a afectat şi piaţa locală, iar presiunea ordinelor de cumpărare de valută a dus la creşterea cotaţiilor până la 4,3150 lei/euro.
În jurul orei 13:00, transferurile se realizau la 4,3110-4,3145 lei/euro.
În a doua parte a zilei, cotaţiile au urcat la un maxim de 4,3220 - 4,3250 lei/euro, însă s-au menţinut pentru scurt timp la acest nivel, revenind apoi sub 4,32 lei/euro, unde s-au menţinut până la închidere, când paritatea se situa la 4,3120 - 4,3165 lei/euro.
Banca Naţională a României a publicat, luni, un curs de referinţă de 4,3119 lei/euro, cu 1,44 bani peste rata de vineri, aproape de maximul istoric, de 4,3127 lei/euro, înregistrat la 22 ianuarie. Cursul a înregistrat luni a cincea şedinţă consecutivă de creştere, iar faţă de referinţa din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,9852 lei/euro, deprecierea este de 8,19%.
Leul s-a depreciat şi faţă de dolar, referinţa fiind de 3,3735 lei/dolar, cu 4,21 bani mai mare faţă de valoarea de vineri, când moneda americană era cotată la 3,3314 unităţi.
Băncile au afişat luni dobânzi la depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR) în scădere. Astfel, pentru depozitele cu scadenţa la o zi acestea se plasau la 12,97-13,88% faţă de cele publicate vineri, de 13,26-14,26%, iar pentru cele la o săptămână ratele s-au situat la 13,01-14,23%, comparativ cu nivelul de 13,64-14,89%.
Romtelecom va furniza servicii de televiziune prin Internet
Romtelecom va începe în acest an să furnizeze servicii de televiziune prin Internet (IPTV), după ce va selecta furnizorul de echipamente pentru acest proiect, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, directorul de relaţii publice al Romtelecom, Cristina Popescu.
"Ne apropiem de faza finală cu licitaţia pentru selectarea furnizorului de echipamente pentru proiectul IPTV. Soluţia spre care ne orientăm trebuie să asigure standarde înalte de calitate, cele mai avansate caracteristici pentru un asemenea proiect şi să poată fi implementată la scară mică sau mare", a spus Popescu.
Reprezentantul Romtelecom a adăugat că serviciile IPTV se află în perioada de testare şi vor fi disponibile în unele dintre marile oraşe ale României, care vor fi anunţate ulterior.
Romtelecom a început să furnizeze servicii de Internet în bandă largă prin tehnologia ADSL în 2005, iar la finele anului 2006 a intrat pe segmentul televiziunii digitale prin satelit (DTH - Direct To Home), după lansarea serviciului Dolce.
Anunţul privind intrarea pe segmentul televiziunii prin Internet (IPTV) a fost făcut în 2007, iar lansarea era programată peste 18 luni, după finalizarea investiţiei în reţeaua IP.
Televiziunea IP permite vizualizarea unui număr mai mare de canale TV decât cele recepţionate prin cablu TV (CATV) sau antene satelit (DTH), o calitate a imaginii şi a sunetului superioare şi accesarea unor funcţii precum vizualizarea în reluare a programelor TV din ultimele 24 de ore, ghid electronic al programelor, posibilitatea de a accesa jocuri online sau de a comanda vizualizarea unor anumite filme sau emisiuni TV contra unei taxe (Video on Demand).
Calitatea audio-video a serviciilor IPTV este dependentă de viteza de transfer a datelor, un program cu sunet de înaltă definiţie şi sunet Dolby Digital neputând fi accesat, spre exemplu, printr-o conexiune prin telefonul fix, ci printr-o conexiune prin fibră optica sau alte tehnologii broadband.
Pentru a vizualiza pe televizor programele disponibile prin IPTV utilizatorii au nevoie şi de un decodor, la fel ca în cazul antenelor prin satelit.
Pe piaţa locală, singurul operator care furnizează servicii de televiziune IPTV este iNES Group, care a intrat pe acest segment la finele anului 2006. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii, iNES Group avea 280 de clienţi la finele lunii iunie 2008.
"Ne apropiem de faza finală cu licitaţia pentru selectarea furnizorului de echipamente pentru proiectul IPTV. Soluţia spre care ne orientăm trebuie să asigure standarde înalte de calitate, cele mai avansate caracteristici pentru un asemenea proiect şi să poată fi implementată la scară mică sau mare", a spus Popescu.
Reprezentantul Romtelecom a adăugat că serviciile IPTV se află în perioada de testare şi vor fi disponibile în unele dintre marile oraşe ale României, care vor fi anunţate ulterior.
Romtelecom a început să furnizeze servicii de Internet în bandă largă prin tehnologia ADSL în 2005, iar la finele anului 2006 a intrat pe segmentul televiziunii digitale prin satelit (DTH - Direct To Home), după lansarea serviciului Dolce.
Anunţul privind intrarea pe segmentul televiziunii prin Internet (IPTV) a fost făcut în 2007, iar lansarea era programată peste 18 luni, după finalizarea investiţiei în reţeaua IP.
Televiziunea IP permite vizualizarea unui număr mai mare de canale TV decât cele recepţionate prin cablu TV (CATV) sau antene satelit (DTH), o calitate a imaginii şi a sunetului superioare şi accesarea unor funcţii precum vizualizarea în reluare a programelor TV din ultimele 24 de ore, ghid electronic al programelor, posibilitatea de a accesa jocuri online sau de a comanda vizualizarea unor anumite filme sau emisiuni TV contra unei taxe (Video on Demand).
Calitatea audio-video a serviciilor IPTV este dependentă de viteza de transfer a datelor, un program cu sunet de înaltă definiţie şi sunet Dolby Digital neputând fi accesat, spre exemplu, printr-o conexiune prin telefonul fix, ci printr-o conexiune prin fibră optica sau alte tehnologii broadband.
Pentru a vizualiza pe televizor programele disponibile prin IPTV utilizatorii au nevoie şi de un decodor, la fel ca în cazul antenelor prin satelit.
Pe piaţa locală, singurul operator care furnizează servicii de televiziune IPTV este iNES Group, care a intrat pe acest segment la finele anului 2006. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii, iNES Group avea 280 de clienţi la finele lunii iunie 2008.
Mihail Prohorov, cel mai bogat om din Rusia
Criza economică a modificat ierarhia celor mai bogaţi oameni din Rusia, iar Mihail Prohorov a devenit noul lider al clasamentului elaborat de revista Finans, cu o avere de 14,1 miliarde dolari (11 miliarde euro) surclasându-l pe Oleg Deripaska, care a coborât pe poziţia a opta.
Deripaska a condus topul anului 2008, dar averea lui s-a redus de zece ori în decurs de un an, la 4,9 miliarde de dolari, pe fondul scăderii valorii activelor şi a datoriilor care trebuie restructurate cu creditorii, printre care se numără şi Prohorov, potrivit revistei Finans, din Rusia.
În 2008, averea lui Deripaska era evaluată la 40 de miliarde de dolari.
Roman Abramovici, care a făcut avere din privatizarea companiilor petroliere ex-sovietice şi a cumpărat clubul de fotbal Chelsea în 2003, s-a plasat pe poziţia a doua în clasament, cu o avere de 13,9 miliarde de dolari.
Pe locul al treilea se află Vladimir Lisin, urmat de magnatul petrolului Vagit Alekperov.
Timp de un deceniu, oligarhii ruşi au devenit faimoşi prin acumularea extrem de rapidă a unor averi uriaşe, dar criza economică i-a lovit puternic.
Numărul miliardarilor ruşi a scăzut la jumătate în ultimul an, ca urmare a scăderii valorilor activelor şi a datoriilor acumulate în perioada de prosperitate.
Prohorov deţine Onexim, unul dintre cele mai mari fonduri private de investiţii din Rusia, cu operaţiuni în special în minerit, nanotehnologie şi energie.
Omul de afaceri este implicat şi în lumea sportului, unde conduce Uniunea Biatloniştilor Ruşi, organizaţie aflată în centrul atenţiei în această săptămână, după ce trei sportivi ruşi au fost depistaţi pozitiv la un test anti-doping.
Prohorov a vândut o participaţie de 25% la producătorul de aluminiu Norilsk Nickel, către Deripaska, în aprilie 2008, cu mult înainte ca recesiunea să afecteze preţul activelor.
"În urma renunţării la participaţia deţinută la Norilsk, înainte de declanşarea colapsului economic, Prohorov şi-a câştigat reputaţia unui guru", se arată în articol.
Grupul RUSAL, controlat de Deripaska, datorează trei miliarde de dolari lui Prohorov, care deţine totodată o opţiune care îi dă dreptul să ceară cumpărarea participaţiei de 14% pe care o deţine la RUSAL, pentru 7,3 miliarde de dolari.
Preţul aluminiului a scăzut la nivel mondial, iar acţiunile Norilsk Nickel au pierdut o treime din valoare.
Deripaska a condus topul anului 2008, dar averea lui s-a redus de zece ori în decurs de un an, la 4,9 miliarde de dolari, pe fondul scăderii valorii activelor şi a datoriilor care trebuie restructurate cu creditorii, printre care se numără şi Prohorov, potrivit revistei Finans, din Rusia.
În 2008, averea lui Deripaska era evaluată la 40 de miliarde de dolari.
Roman Abramovici, care a făcut avere din privatizarea companiilor petroliere ex-sovietice şi a cumpărat clubul de fotbal Chelsea în 2003, s-a plasat pe poziţia a doua în clasament, cu o avere de 13,9 miliarde de dolari.
Pe locul al treilea se află Vladimir Lisin, urmat de magnatul petrolului Vagit Alekperov.
Timp de un deceniu, oligarhii ruşi au devenit faimoşi prin acumularea extrem de rapidă a unor averi uriaşe, dar criza economică i-a lovit puternic.
Numărul miliardarilor ruşi a scăzut la jumătate în ultimul an, ca urmare a scăderii valorilor activelor şi a datoriilor acumulate în perioada de prosperitate.
Prohorov deţine Onexim, unul dintre cele mai mari fonduri private de investiţii din Rusia, cu operaţiuni în special în minerit, nanotehnologie şi energie.
Omul de afaceri este implicat şi în lumea sportului, unde conduce Uniunea Biatloniştilor Ruşi, organizaţie aflată în centrul atenţiei în această săptămână, după ce trei sportivi ruşi au fost depistaţi pozitiv la un test anti-doping.
Prohorov a vândut o participaţie de 25% la producătorul de aluminiu Norilsk Nickel, către Deripaska, în aprilie 2008, cu mult înainte ca recesiunea să afecteze preţul activelor.
"În urma renunţării la participaţia deţinută la Norilsk, înainte de declanşarea colapsului economic, Prohorov şi-a câştigat reputaţia unui guru", se arată în articol.
Grupul RUSAL, controlat de Deripaska, datorează trei miliarde de dolari lui Prohorov, care deţine totodată o opţiune care îi dă dreptul să ceară cumpărarea participaţiei de 14% pe care o deţine la RUSAL, pentru 7,3 miliarde de dolari.
Preţul aluminiului a scăzut la nivel mondial, iar acţiunile Norilsk Nickel au pierdut o treime din valoare.
Preţurile locuinţelor ar putea să scadă cu încă 30%
Preţurile locuinţelor din România vor continua să scadă în acest an, potrivit companiei imobiliare Cushman&Wakefield, care estimează o diminuare cu 30% a nivelurilor actuale, recomandând totodată pentru 2009 investiţiile în proprietăţi generatoare de chirii ridicate.
Potrivit Cushman, preţurile locuinţelor vechi au scăzut în perioada septembrie-decembrie 2008 cu 15%, iar la cele noi cu 5-10%, de la începutul anului 2009 fiind înregistrată o diminuare a preţurilor cu 10% la nivelul întregii pieţe.
"În total vorbim de o scădere a preţurilor din septembrie 2008 până în prezent cu până la 35%. Din septembrie 2008 până acum 50% dintre apartamente au fost scoase de la vânzare şi oferite spre închiriere. În această conjunctură preţul de piaţă pe apartamente nu se mai poate forma, astfel încât există posibilitatea ca acesta să scadă cu încă 30% de-a lungul acestui an. Astfel, se poate ajunge la o scădere de 65% la finalul 2009", a declarat, într-un comunicat, directorul departamentului de evaluare al companiei, Dan Ionaşcu.
Majoritatea construcţiilor rezidenţiale au intrat în "conservare", iar toate proiectele neîncepute, aflate în stadiu de proiect sau de obţinere a aprobărilor sunt oferite spre vânzare.
"Aceste proiecte care se aflau în stadiu de planificare şi organizare şi la care construcţia nu a fost încă demarată reprezintă 70% din totalul proiectelor noi, la care s-au început lucrările după 2006", se menţionează în comunicat.
Pe de altă parte, analiştii Cushman apreciază că micii investitori, care au achiziţionat o mare parte din locuinţele în construcţie în ultimii doi ani, vor traversa cu bine criza de pe piaţă, deoarece doar 15% din cei care au contractat credite bancare vor avea probleme în această perioadă din cauza imposibilităţii rambursării fondurilor.
În acelaşi timp, nu sunt foarte mulţi mici investitori care au contractat credite bancare şi de aceea nu vor fi atât de afectaţi de ce se întâmplă pe piaţă, aceştia oferind apartamentele spre închiriere la preţuri modice.
Tot în segmentul rezidenţial, cele mai avantajate vor fi oraşele în care şomajul este foarte scăzut, respectiv cele care se bucură de interes din partea investitorilor, precum Bucureşti, Constanţa, Cluj Napoca şi Braşov.
Potrivit Cushman, preţurile locuinţelor vechi au scăzut în perioada septembrie-decembrie 2008 cu 15%, iar la cele noi cu 5-10%, de la începutul anului 2009 fiind înregistrată o diminuare a preţurilor cu 10% la nivelul întregii pieţe.
"În total vorbim de o scădere a preţurilor din septembrie 2008 până în prezent cu până la 35%. Din septembrie 2008 până acum 50% dintre apartamente au fost scoase de la vânzare şi oferite spre închiriere. În această conjunctură preţul de piaţă pe apartamente nu se mai poate forma, astfel încât există posibilitatea ca acesta să scadă cu încă 30% de-a lungul acestui an. Astfel, se poate ajunge la o scădere de 65% la finalul 2009", a declarat, într-un comunicat, directorul departamentului de evaluare al companiei, Dan Ionaşcu.
Majoritatea construcţiilor rezidenţiale au intrat în "conservare", iar toate proiectele neîncepute, aflate în stadiu de proiect sau de obţinere a aprobărilor sunt oferite spre vânzare.
"Aceste proiecte care se aflau în stadiu de planificare şi organizare şi la care construcţia nu a fost încă demarată reprezintă 70% din totalul proiectelor noi, la care s-au început lucrările după 2006", se menţionează în comunicat.
Pe de altă parte, analiştii Cushman apreciază că micii investitori, care au achiziţionat o mare parte din locuinţele în construcţie în ultimii doi ani, vor traversa cu bine criza de pe piaţă, deoarece doar 15% din cei care au contractat credite bancare vor avea probleme în această perioadă din cauza imposibilităţii rambursării fondurilor.
În acelaşi timp, nu sunt foarte mulţi mici investitori care au contractat credite bancare şi de aceea nu vor fi atât de afectaţi de ce se întâmplă pe piaţă, aceştia oferind apartamentele spre închiriere la preţuri modice.
Tot în segmentul rezidenţial, cele mai avantajate vor fi oraşele în care şomajul este foarte scăzut, respectiv cele care se bucură de interes din partea investitorilor, precum Bucureşti, Constanţa, Cluj Napoca şi Braşov.
Dacia a ajuns la un acord cu sindicatele
Dacia a ajuns la un acord cu sindicatul uzinei cu privire la prelungirea valabilităţii contractului colectiv de muncă, până la 1 februarie 2010, acordul incluzând acordarea unor compensaţii de 70 de lei, de la 1 ianuarie 2009, şi 40 de lei, începând cu 1 aprilie, a anunţat, marţi, compania.
"În scopul păstrării puterii de cumpărare în contextul actual de criză, pentru anul 2009 se vor acorda tuturor salariaţilor Automobile Dacia SA şi ai societăţilor ILN-RIR, Transporturi Dacia, Matriţe Dacia, Presate Dacia şi Renault Mecanique Roumanie, compensaţii băneşti, în sumă fixă, care se vor include în salariile individuale de bază: 70 de lei, începând cu 1 ianuarie 2009 şi 40 de lei, începând cu 1 aprilie 2009", se arată într-un comunicat al companiei.
Pentru participarea salariaţilor la profitul societăţii pe anul 2008, aceştia vor primi 700 de lei.
"Această sumă se va plăti în cuantum egal tuturor salariaţilor cu contract de muncă individual în vigoare în luna mai 2009 şi care să fi lucrat la Dacia în anul 2008", se precizează în comunicat.
În plus, zilele de sărbători legale şi religioase prevăzute în contract vor fi suplimentate cu trei zile, două de Rusalii şi una de Adormirea Maicii Domnului.
Prevederile acordului vor reprezenta baza de negociere pentru contractul colectiv de muncă din 2010.
"Părţile convin să se întâlnească obligatoriu în luna octombrie 2009 pentru rediscutarea capitolului «Salarizare». În funcţie de rezultatele economico-financiare ale societăţii comerciale, majorările salariale ce se vor conveni la acea dată se vor aplica de la 1 septembrie 2009", se mai spune în comunicat.
"În scopul păstrării puterii de cumpărare în contextul actual de criză, pentru anul 2009 se vor acorda tuturor salariaţilor Automobile Dacia SA şi ai societăţilor ILN-RIR, Transporturi Dacia, Matriţe Dacia, Presate Dacia şi Renault Mecanique Roumanie, compensaţii băneşti, în sumă fixă, care se vor include în salariile individuale de bază: 70 de lei, începând cu 1 ianuarie 2009 şi 40 de lei, începând cu 1 aprilie 2009", se arată într-un comunicat al companiei.
Pentru participarea salariaţilor la profitul societăţii pe anul 2008, aceştia vor primi 700 de lei.
"Această sumă se va plăti în cuantum egal tuturor salariaţilor cu contract de muncă individual în vigoare în luna mai 2009 şi care să fi lucrat la Dacia în anul 2008", se precizează în comunicat.
În plus, zilele de sărbători legale şi religioase prevăzute în contract vor fi suplimentate cu trei zile, două de Rusalii şi una de Adormirea Maicii Domnului.
Prevederile acordului vor reprezenta baza de negociere pentru contractul colectiv de muncă din 2010.
"Părţile convin să se întâlnească obligatoriu în luna octombrie 2009 pentru rediscutarea capitolului «Salarizare». În funcţie de rezultatele economico-financiare ale societăţii comerciale, majorările salariale ce se vor conveni la acea dată se vor aplica de la 1 septembrie 2009", se mai spune în comunicat.
Veniturile Microsoft vor fi afectate de recesiunea economică
Veniturile Microsoft vor fi afectate de recesiunea economică, a declarat, luni, Steve Ballmer, directorul general al celui mai mare producător de software la nivel mondial.
"Veniturile industriei informatice, precum şi ale companiei noastre, vor fi afectate de condiţiile economice", a declarat Ballmer într-un interviu pentru Reuters TV, la congresul mondial pentru telefonie mobilă care are loc la Barcelona.
În ianuarie, Microsoft a luat prin surprindere analiştii de pe Wall Street, raportând rezultate dezamăgitoare şi planul de a desfiinţa, în decurs de 18 luni, 5.000 de locuri de muncă, respectiv 5% din forţa de muncă.
Compania a avertizat, atunci, că profiturile şi veniturile vor scădea în următoarele două trimestre şi a anunţat că nu va mai publica previziuni legate de profiturile din actualul an financiar.
Profitul net al Microsoft s-a diminuat în al doilea trimestru financiar, încheiat la 31 decembrie, cu 11,3%, la 4,17 miliarde dolari, iar în primul semestru declinul a fost de 5%, la 8,55 miliarde dolari. Grupul a atribuit rezultatele sub aşteptări condiţiilor dificile de pe piaţa computerelor personale.
"Veniturile industriei informatice, precum şi ale companiei noastre, vor fi afectate de condiţiile economice", a declarat Ballmer într-un interviu pentru Reuters TV, la congresul mondial pentru telefonie mobilă care are loc la Barcelona.
În ianuarie, Microsoft a luat prin surprindere analiştii de pe Wall Street, raportând rezultate dezamăgitoare şi planul de a desfiinţa, în decurs de 18 luni, 5.000 de locuri de muncă, respectiv 5% din forţa de muncă.
Compania a avertizat, atunci, că profiturile şi veniturile vor scădea în următoarele două trimestre şi a anunţat că nu va mai publica previziuni legate de profiturile din actualul an financiar.
Profitul net al Microsoft s-a diminuat în al doilea trimestru financiar, încheiat la 31 decembrie, cu 11,3%, la 4,17 miliarde dolari, iar în primul semestru declinul a fost de 5%, la 8,55 miliarde dolari. Grupul a atribuit rezultatele sub aşteptări condiţiilor dificile de pe piaţa computerelor personale.
Guvernul a pregătit măsuri de reducere a cheltuielilor
Guvernul a pregătit măsuri de reducere a cheltuielilor, precum includerea în plafonul de fonduri rambursabile al autorităţilor locale a tragerilor din banii deja contractaţi şi plafonarea sumelor alocate cercetării ştiinţifice la nivelul din 2008, pentru a evita sancţiunea CE de deficit excesiv.
Executivul a elaborat deja un proiect de ordonanţă de urgenţă care include un cumul de măsuri pentru reduceri de cheltuieli bugetare, în vederea menţinerii deficitului la un nivel scăzut şi, implicit, pentru evitarea riscului declanşării procedurii de deficit excesiv.
"Având în vedere opiniile şi recomandările Comisiei Europene şi ale organismelor financiare internaţionale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate şi implicit a riscului declanşării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare mai prudentă a deficitului bugetar", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, vineri, că nu se aşteaptă ca România să fie penalizată în 2009 pentru un deficit bugetar excesiv, explicând că declanşarea unei astfel de proceduri de către Comisia Europeană se face în anul următor celui în care deficitul a depăşit 3% din PIB şi doar dacă acesta nu a fost ajustat.
El a amintit că în proiectul de buget pentru 2009 este prognozat un deficit bugetar de 2% din PIB, în scădere de la nivelul de 5,2% înregistrat în 2008.
Pentru limitarea deficitului bugetar, proiectul de ordonanţă al Guvernului prevede că în plafonul maxim de finanţări rambursabile care pot fi obţinute de către autorităţile locale pe parcursul unui an vor fi incluse şi tragerile din fondurile deja angajate până la intrarea în vigoare a actului normativ, nu doar din alocaţiile care vor fi contractate după aplicarea ordonanţei.
Legislaţia în vigoare stabileşte că, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, este stabilită o limită anuală a finanţărilor rambursabile "ce urmează a fi contractate" de autorităţile locale şi a tragerilor ce pot fi efectuate din aceste finanţări.
În acest plafon nu vor fi însă incluse şi finanţările rambursabile pentru prefinanţarea şi/sau cofinanţarea proiectelor susţinute financiar de UE.
Documentul indică totodată că Executivul nu poate onora în acest an obligaţia de finanţare a sectorului de cercetare ştiinţifică la nivelul impus prin Ordonanţa 57/2002 privind cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.
Ordonanţa aprobată în 2002 stabileşte că din fonduri publice trebuie alocate sume pentru programe specifice acestui domeniu, la un nivel care să asigure o creştere anuală a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din Produsul Intern Brut.
Executivul arată însă că având în vedere contextul macroeconomic şi faptul că bugetul general consolidat este supus "unor presiuni şi riscuri determinate de evoluţiile economice interne şi externe", în 2009 nu pot fi crescute sumele alocate pentru cercetare ştiinţifică, faţă de sumele alocate în cursul anului 2008.
Executivul a elaborat deja un proiect de ordonanţă de urgenţă care include un cumul de măsuri pentru reduceri de cheltuieli bugetare, în vederea menţinerii deficitului la un nivel scăzut şi, implicit, pentru evitarea riscului declanşării procedurii de deficit excesiv.
"Având în vedere opiniile şi recomandările Comisiei Europene şi ale organismelor financiare internaţionale referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezultă că, pentru evitarea riscurilor semnalate şi implicit a riscului declanşării procedurii de deficit excesiv, este necesară adoptarea unei politici de restrângere a cheltuielilor bugetare şi de abordare mai prudentă a deficitului bugetar", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat, vineri, că nu se aşteaptă ca România să fie penalizată în 2009 pentru un deficit bugetar excesiv, explicând că declanşarea unei astfel de proceduri de către Comisia Europeană se face în anul următor celui în care deficitul a depăşit 3% din PIB şi doar dacă acesta nu a fost ajustat.
El a amintit că în proiectul de buget pentru 2009 este prognozat un deficit bugetar de 2% din PIB, în scădere de la nivelul de 5,2% înregistrat în 2008.
Pentru limitarea deficitului bugetar, proiectul de ordonanţă al Guvernului prevede că în plafonul maxim de finanţări rambursabile care pot fi obţinute de către autorităţile locale pe parcursul unui an vor fi incluse şi tragerile din fondurile deja angajate până la intrarea în vigoare a actului normativ, nu doar din alocaţiile care vor fi contractate după aplicarea ordonanţei.
Legislaţia în vigoare stabileşte că, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, este stabilită o limită anuală a finanţărilor rambursabile "ce urmează a fi contractate" de autorităţile locale şi a tragerilor ce pot fi efectuate din aceste finanţări.
În acest plafon nu vor fi însă incluse şi finanţările rambursabile pentru prefinanţarea şi/sau cofinanţarea proiectelor susţinute financiar de UE.
Documentul indică totodată că Executivul nu poate onora în acest an obligaţia de finanţare a sectorului de cercetare ştiinţifică la nivelul impus prin Ordonanţa 57/2002 privind cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.
Ordonanţa aprobată în 2002 stabileşte că din fonduri publice trebuie alocate sume pentru programe specifice acestui domeniu, la un nivel care să asigure o creştere anuală a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din Produsul Intern Brut.
Executivul arată însă că având în vedere contextul macroeconomic şi faptul că bugetul general consolidat este supus "unor presiuni şi riscuri determinate de evoluţiile economice interne şi externe", în 2009 nu pot fi crescute sumele alocate pentru cercetare ştiinţifică, faţă de sumele alocate în cursul anului 2008.
Dacia demolează pavilionul administrativ pentru a construi o parcare
Dacia demolează, sâmbătă, pavilionul administrativ, care este cea mai înaltă clădire de pe platforma de la Mioveni, cu o înălţime de circa 50 de metri, pentru a face loc unei parcări de aproximativ 600 de locuri, a anunţat, vineri, compania.
Parcarea de 600 de locuri va de fi destinată autoturismelor salariaţilor şi ale vizitatorilor Dacia. Ea va asigura separarea fluxurilor de maşini şi camioane care aprovizionează unităţile de fabricaţie ale uzinelor de fluxul de pietoni, lucru care va spori securitatea traficului rutier pe platformă, se arată într-un comunicat al companiei remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.
"Pavilionul administrativ a fost construit în anul 1973. Clădirea, formată din parter, mezanin şi opt etaje, are o înălţime de circa 50 metri. În Pavilion lucrau în 2008 în jur de 550 de salariaţi. Birourile lor au fost reamenajate în alte clădiri de pe platformă, unde există în acest moment spaţii moderne, care oferă condiţii mai bune de lucru", se arată în comunicat.
Pavilionul va fi demolat, în jurul orei 14:00, prin basculare pe o anumită direcţie. Pentru evitarea răspândirii prafului, imediat după prăbuşire, trei autospeciale de pompieri vor stropi locul cu tunuri de apă.
Pentru demolare, Dacia a obţinut autorizaţia de demolare de la Primăria Mioveni şi acordul de mediu eliberat de Agenţia Regională de Mediu.
Pentru securitatea civililor şi a salariaţilor, s-a stabilit o zonă de protecţie de 200 metri de jur împrejurul pavilionului, în interiorul căreia accesul va fi interzis.
Parcarea de 600 de locuri va de fi destinată autoturismelor salariaţilor şi ale vizitatorilor Dacia. Ea va asigura separarea fluxurilor de maşini şi camioane care aprovizionează unităţile de fabricaţie ale uzinelor de fluxul de pietoni, lucru care va spori securitatea traficului rutier pe platformă, se arată într-un comunicat al companiei remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.
"Pavilionul administrativ a fost construit în anul 1973. Clădirea, formată din parter, mezanin şi opt etaje, are o înălţime de circa 50 metri. În Pavilion lucrau în 2008 în jur de 550 de salariaţi. Birourile lor au fost reamenajate în alte clădiri de pe platformă, unde există în acest moment spaţii moderne, care oferă condiţii mai bune de lucru", se arată în comunicat.
Pavilionul va fi demolat, în jurul orei 14:00, prin basculare pe o anumită direcţie. Pentru evitarea răspândirii prafului, imediat după prăbuşire, trei autospeciale de pompieri vor stropi locul cu tunuri de apă.
Pentru demolare, Dacia a obţinut autorizaţia de demolare de la Primăria Mioveni şi acordul de mediu eliberat de Agenţia Regională de Mediu.
Pentru securitatea civililor şi a salariaţilor, s-a stabilit o zonă de protecţie de 200 metri de jur împrejurul pavilionului, în interiorul căreia accesul va fi interzis.
Noua organigramă MTI: Personalul se reduce cu 21%
Noua organigramă a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) prevede patru secretari de stat, în loc de trei, şi scăderea personalului cu 21,4%, de la 635 de angajaţi la 499 de salariaţi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului.
De asemenea, alte posturi noi înfiinţate sunt cele de subsecretar de stat, în care a fost numit deja Constantin Axinia, şi două de secretar general adjunct.
Încadrarea în numărul maxim de posturi şi noua structură organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului în 60 de zile de la data aprobării.
Dintre direcţiile subordonate direct ministrului au dispărut cele pentru resurse umane, juridică şi management, care au trecut în subordinea secretarilor de stat, iar din subordinea acestora în cea a ministrului au venit Direcţiile de Infrastructură rutieră, Concesiuni şi Serviciul de informaţii clasificate şi probleme clasificate.
De asemenea, Direcţia generală investigaţii accidente în transporturi se va numi Inspecţia de accidente în transportul naval şi aerian. A fost înfiinţat Serviciul Corp de Control, dar a dispărut Direcţia de monitorizare şi control.
Numărul direcţiilor subordonate secretarilor de stat s-a redus cu una, la 12, iar o parte dintre acestea au fost reorganizate. Astfel, Direcţiile privatizare şi post-privatizare şi Investiţii, Achiziţii şi Concesiuni au fost contopite în Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii şi Privatizare.
Organigrama prevede două direcţii noi, respectiv cea de Management, Strategie şi Mediu şi cea Generală Juridică şi Resurse Umane, în schimb a fost eliminată cea pentru Politici Publice şi Strategii.
Direcţia Relaţii cu Parlamentul, Sindicatele, Patronatele şi Organizaţii Neguvernamentale a fost transformată în Serviciu.
Direcţia Generală Aviaţie Civilă se va numi Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Aerian.
Până în prezent au fost numiţi trei secretari de stat, respectiv Anton Marin, Dascălu Constantin şi Pistru Popa Eusebiu Manea, iar pentru cel de-al patrulea post, surse din MTI îl indicau pe actualul director general interimar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Cristian Duică (PSD).
De asemenea, alte posturi noi înfiinţate sunt cele de subsecretar de stat, în care a fost numit deja Constantin Axinia, şi două de secretar general adjunct.
Încadrarea în numărul maxim de posturi şi noua structură organizatorică se aprobă prin ordin al ministrului în 60 de zile de la data aprobării.
Dintre direcţiile subordonate direct ministrului au dispărut cele pentru resurse umane, juridică şi management, care au trecut în subordinea secretarilor de stat, iar din subordinea acestora în cea a ministrului au venit Direcţiile de Infrastructură rutieră, Concesiuni şi Serviciul de informaţii clasificate şi probleme clasificate.
De asemenea, Direcţia generală investigaţii accidente în transporturi se va numi Inspecţia de accidente în transportul naval şi aerian. A fost înfiinţat Serviciul Corp de Control, dar a dispărut Direcţia de monitorizare şi control.
Numărul direcţiilor subordonate secretarilor de stat s-a redus cu una, la 12, iar o parte dintre acestea au fost reorganizate. Astfel, Direcţiile privatizare şi post-privatizare şi Investiţii, Achiziţii şi Concesiuni au fost contopite în Direcţia Generală Investiţii, Achiziţii şi Privatizare.
Organigrama prevede două direcţii noi, respectiv cea de Management, Strategie şi Mediu şi cea Generală Juridică şi Resurse Umane, în schimb a fost eliminată cea pentru Politici Publice şi Strategii.
Direcţia Relaţii cu Parlamentul, Sindicatele, Patronatele şi Organizaţii Neguvernamentale a fost transformată în Serviciu.
Direcţia Generală Aviaţie Civilă se va numi Direcţia Generală Infrastructură şi Transport Aerian.
Până în prezent au fost numiţi trei secretari de stat, respectiv Anton Marin, Dascălu Constantin şi Pistru Popa Eusebiu Manea, iar pentru cel de-al patrulea post, surse din MTI îl indicau pe actualul director general interimar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Cristian Duică (PSD).
Petrom recomandă angajaţilor care au câştigat procese împotriva companiei să returneze banii
Petrom recomandă salariaţiilor şi foştilor angajaţi care au câştigat în instanţă anumite sume în urma unor litigii cu compania să returneze banii, iar celor care au procese pe rol să renunţe la acţiunea în justiţie.
"Dorim să îi încurajăm pe cei dintre dumneavoastră care nu au renunţat încă la procesele aflate în curs de judecată sau nu au returnat sumele câştigate să acţioneze cu bun simţ şi responsabilitate faţă de companie. În acest sens, am ataşat Anexa 1 care vă prezintă paşii pe care ar trebui să îi urmaţi pentru a returna banii şi Anexa 2 care vă prezintă paşii pe care ar trebui să îi urmaţi pentru a vă retrage dintr-un proces aflat în curs de judecată", se arată într-o scrisoare semnată de conducerea Petrom şi transmisă joi angajaţilor.
Petrom menţionează că, începând din anul 1997, o serie de bonusuri, prime şi indemnizaţii au fost incluse în salarii, în cadrul procesului de creştere anuală a salariilor. Această măsură a fost luată la cererea autorităţilor şi în urma acordului cu sindicatele. Sumele incluse în salarii au fost indexate succesiv.
"După cum probabil ştiţi, Petrom se confruntă în prezent cu o serie de aspecte juridice delicate şi complexe. (...) În prezent, există un număr de actuali şi foşti angajaţi Petrom care doresc să obţină, prin acţionarea în instanţă, avantaje personale, printr-o interpretare a unor prevederi ale Contractului Colectiv de Muncă intenţionat diferită de cea care s-a dorit şi s-a agreat împreună cu partenerii noştri, reprezentanţii sindicatelor. Petrom dezaprobă aceste iniţiative abuzive, ţinând cont că a respectat concluziile negocierilor cu sindicatele şi a plătit sumele rezultate", se spune în scrisoarea adresată salariaţilor.
Compania a anunţat în luna august a anului trecut că, din anul 2007, este implicată în litigii cu mai mulţi foşti şi actuali salariati, care solicită plata unor prime de Crăciun şi de Paşte, în baza Contractului Colectiv de Muncă. La acea dată Petrom a arătat că, în urma unei analize, şi pe baza deciziilor instanţelor judecătoreşti, a constituit un provizion de 446,6 milioane de lei, pentru evetualitatea pierderii proceselor.
"Petrom este implicat în litigii demarate de mai mulţi foşti şi actuali salariaţi, având ca bază interpretarea diferită a unor clauze din Contractul Colectiv de Muncă privind acordarea unor bonusuri.
Petrom dezaprobă iniţierea acestei acţiuni şi consideră iniţiativa nejustificată, întrucât plăţile ce decurg din aceste drepturi au fost deja efectuate de către companie la momentul în care Petrom şi partenerul social au convenit", potrivit datelor companiei transmise la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.
În scrisoarea către salariaţi, oficialii Petrom afirmă că incertitudinile privitoare la procesele iniţiate de salariaţi, împreună cu criza financiară şi cu contextul negativ al industriei de petrol şi gaze, vor avea un efect negativ asupra situaţiei financiare a companiei şi siguranţei locurilor de muncă.
"Această situaţie, combinată cu criza financiară şi cu contextul negativ al industriei de petrol şi gaze, ar putea avea un impact nefavorabil asupra siguranţei locului de muncă şi a viitoarelor modalităţi de recompensare a salariaţilor", se menţionează în scrisoare.
În urma unei analize a litigiilor iniţiate de angajaţi pentru obţinerea în instanţă a unor drepturi salarile, oficialii Petrom arată că mulţi angajaţi au decis să nu recurgă la decizii judecătoreşti pentru obţinerea de bani, iar alţii, care au câştigat în instanţă, au decis să returneze sumele sau chiar să renunţe la procese.
"S-a constat că un număr din ce în ce mai mare de salariaţi care au dat în judecată compania fie au decis să renunţe la procesele aflate în curs, fie au decis să returneze banii câştigaţi în urma unei soluţii pronunţate în favoarea lor. Apreciem foarte mult aceste acţiuni exemplare şi vă asigurăm că aţi luat o decizie corectă. (...) Există printre dumneavoatră persoane care au decis să nu acţioneze în instanţă compania. Înţelegem că a fost dificil să luaţi această hotărâre, motiv pentru care dorim să ne exprimăm aprecierea pentru loialitatea de care aţi dat dovadă", se spune în scrisoare.
Compania recomandă angajaţilor care nu au renunţat încă la procese şi celor care nu au dat înapoi sumele câştigate în instanţă să le returneze şi prezintă paşii pe care salariaţii trebuie să îi urmeze.
"Dorim să îi încurajăm pe cei dintre dumneavoastră care nu au renunţat încă la procesele aflate în curs de judecată sau nu au returnat sumele câştigate să acţioneze cu bun simţ şi responsabilitate faţă de companie. În acest sens, am ataşat Anexa 1 care vă prezintă paşii pe care ar trebui să îi urmaţi pentru a returna banii şi Anexa 2 care vă prezintă paşii pe care ar trebui să îi urmaţi pentru a vă retrage dintr-un proces aflat în curs de judecată", se arată într-o scrisoare semnată de conducerea Petrom şi transmisă joi angajaţilor.
Petrom menţionează că, începând din anul 1997, o serie de bonusuri, prime şi indemnizaţii au fost incluse în salarii, în cadrul procesului de creştere anuală a salariilor. Această măsură a fost luată la cererea autorităţilor şi în urma acordului cu sindicatele. Sumele incluse în salarii au fost indexate succesiv.
"După cum probabil ştiţi, Petrom se confruntă în prezent cu o serie de aspecte juridice delicate şi complexe. (...) În prezent, există un număr de actuali şi foşti angajaţi Petrom care doresc să obţină, prin acţionarea în instanţă, avantaje personale, printr-o interpretare a unor prevederi ale Contractului Colectiv de Muncă intenţionat diferită de cea care s-a dorit şi s-a agreat împreună cu partenerii noştri, reprezentanţii sindicatelor. Petrom dezaprobă aceste iniţiative abuzive, ţinând cont că a respectat concluziile negocierilor cu sindicatele şi a plătit sumele rezultate", se spune în scrisoarea adresată salariaţilor.
Compania a anunţat în luna august a anului trecut că, din anul 2007, este implicată în litigii cu mai mulţi foşti şi actuali salariati, care solicită plata unor prime de Crăciun şi de Paşte, în baza Contractului Colectiv de Muncă. La acea dată Petrom a arătat că, în urma unei analize, şi pe baza deciziilor instanţelor judecătoreşti, a constituit un provizion de 446,6 milioane de lei, pentru evetualitatea pierderii proceselor.
"Petrom este implicat în litigii demarate de mai mulţi foşti şi actuali salariaţi, având ca bază interpretarea diferită a unor clauze din Contractul Colectiv de Muncă privind acordarea unor bonusuri.
Petrom dezaprobă iniţierea acestei acţiuni şi consideră iniţiativa nejustificată, întrucât plăţile ce decurg din aceste drepturi au fost deja efectuate de către companie la momentul în care Petrom şi partenerul social au convenit", potrivit datelor companiei transmise la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.
În scrisoarea către salariaţi, oficialii Petrom afirmă că incertitudinile privitoare la procesele iniţiate de salariaţi, împreună cu criza financiară şi cu contextul negativ al industriei de petrol şi gaze, vor avea un efect negativ asupra situaţiei financiare a companiei şi siguranţei locurilor de muncă.
"Această situaţie, combinată cu criza financiară şi cu contextul negativ al industriei de petrol şi gaze, ar putea avea un impact nefavorabil asupra siguranţei locului de muncă şi a viitoarelor modalităţi de recompensare a salariaţilor", se menţionează în scrisoare.
În urma unei analize a litigiilor iniţiate de angajaţi pentru obţinerea în instanţă a unor drepturi salarile, oficialii Petrom arată că mulţi angajaţi au decis să nu recurgă la decizii judecătoreşti pentru obţinerea de bani, iar alţii, care au câştigat în instanţă, au decis să returneze sumele sau chiar să renunţe la procese.
"S-a constat că un număr din ce în ce mai mare de salariaţi care au dat în judecată compania fie au decis să renunţe la procesele aflate în curs, fie au decis să returneze banii câştigaţi în urma unei soluţii pronunţate în favoarea lor. Apreciem foarte mult aceste acţiuni exemplare şi vă asigurăm că aţi luat o decizie corectă. (...) Există printre dumneavoatră persoane care au decis să nu acţioneze în instanţă compania. Înţelegem că a fost dificil să luaţi această hotărâre, motiv pentru care dorim să ne exprimăm aprecierea pentru loialitatea de care aţi dat dovadă", se spune în scrisoare.
Compania recomandă angajaţilor care nu au renunţat încă la procese şi celor care nu au dat înapoi sumele câştigate în instanţă să le returneze şi prezintă paşii pe care salariaţii trebuie să îi urmeze.
Comisiile reunite de buget-finanţe au aprobat bugetul asigurărilor de stat pe 2009
Comisiile reunite de buget-finanţe, întrunite sâmbătă în şedinţă, au aprobat bugetul asigurărilor de stat pe 2009, fiind înregistrate doar 7 voturi "împotrivă", din partea parlamentarilor PNL şi UDMR.
Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Doina Pârcălabu, prezentă la şedinţă, că bugetul asigurărilor de stat pe 2009 a fost construit având în vedere un număr de 4.711.000 de pensionari, cu o pensie medie de 678,2 lei.
Pârcălabu a spus că veniturile sunt în sumă de 40.130 milioane de lei, din care 930 milioane lei se transferă către pensiile private, iar 294 milioane către fondul pentru accidente de muncă.
Bugetul este construit pe un excedent aferent sumelor pentru pensii în valoare de 221 milioane de lei şi 240 milioane de lei pentru fondul pentru accidente de muncă.
Cheltuielile sunt de 39.909 milioane lei.
Parlamentarii PNL şi UDMR au criticat absenţa de la dezbateri a ministrului Muncii, Marian Sârbu.
Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Doina Pârcălabu, prezentă la şedinţă, că bugetul asigurărilor de stat pe 2009 a fost construit având în vedere un număr de 4.711.000 de pensionari, cu o pensie medie de 678,2 lei.
Pârcălabu a spus că veniturile sunt în sumă de 40.130 milioane de lei, din care 930 milioane lei se transferă către pensiile private, iar 294 milioane către fondul pentru accidente de muncă.
Bugetul este construit pe un excedent aferent sumelor pentru pensii în valoare de 221 milioane de lei şi 240 milioane de lei pentru fondul pentru accidente de muncă.
Cheltuielile sunt de 39.909 milioane lei.
Parlamentarii PNL şi UDMR au criticat absenţa de la dezbateri a ministrului Muncii, Marian Sârbu.
Gheţea: Băncile analizează eventuale măsuri suplimentare de siguranţă
Băncile analizează posibilitatea adoptării unor măsuri suplimentare de siguranţă, după jaful armat de la agenţia Băncii Transilvania din cartierul clujean Mănăştur, potrivit preşedintelui Asociaţiei Băncilor din România, Radu Graţian Gheţea.
"Comunitatea bancară este procupată de asigurarea siguranţei băncilor, iar faptul că nu s-au întâmplat multe incidente până în prezent arată acest lucru. Măsuri suplimentare nu sunt niciodată rău-venite. Sunt convins că începând încă de ieri (vineri, n.r.) băncile analizează dacă trebuie luate măsuri suplimentare de siguranţă", a declarat Gheţea, sâmbătă, pentru agenţia MEDIAFAX.
Două persoane înarmate care purtau cagule au intrat, vineri după-amiază, într-o filială a Băncii Transilvania din cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca, i-au lovit pe paznic şi pe o casieră şi au furat banii din casierie - 246.000 de lei (sub 60.000 de euro), suma fiind asigurată.
"Comunitatea bancară este procupată de asigurarea siguranţei băncilor, iar faptul că nu s-au întâmplat multe incidente până în prezent arată acest lucru. Măsuri suplimentare nu sunt niciodată rău-venite. Sunt convins că începând încă de ieri (vineri, n.r.) băncile analizează dacă trebuie luate măsuri suplimentare de siguranţă", a declarat Gheţea, sâmbătă, pentru agenţia MEDIAFAX.
Două persoane înarmate care purtau cagule au intrat, vineri după-amiază, într-o filială a Băncii Transilvania din cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca, i-au lovit pe paznic şi pe o casieră şi au furat banii din casierie - 246.000 de lei (sub 60.000 de euro), suma fiind asigurată.
Bugetul de stat, aprobat de către comisiile de buget-finanţe din Parlament
Comisiile reunite de buget-finanţe, întrunite sâmbătă în şedinţă, au aprobat proiectul bugetului de stat pe 2009, înregistrându-se doar 8 voturi împotrivă, din partea parlamentarilor PNL şi UDMR.
Anterior votului, comisiile au decis suplimentarea bugetului Cercetării cu 620 milioane de lei, aceşti bani urmând să fie luaţi de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanţelor şi din credite de angajament pe fonduri nerambursabile şi venituri proprii.
Astfel, 100 milioane lei vor fi luate de la Ministerul Dezvoltării, 200 milioane de lei de la Ministerul de Finanţe şi 320 milioane din fonduri nerambursabile şi din venituri proprii.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ecaterina Andronescu a declarat că, în acest fel, au fost găsite soluţii de completare a bugetului Cercetării, care iniţial era de 1136 milioane lei, iar, în urma amendamentelor, a ajuns la 1776 milioane de lei.
Parlamentarii din cele două comisii au aprobat, de principiu, suplimentarea cu 120 milioane de lei a sumelor acordate Ministerelor Educaţiei, Sănătăţii, Culturii, Dezvoltării şi Transporturilor, bani care vor fi luaţi de la Fondul Naţional de Dezvoltare -100 milioane de lei şi Fondul de rezervă al Guvernului - 20 milioane de lei.
Această sumă urmează să fie repartizată pe cele cinci ministere până luni, când se va depune la Biroul Permanent raportul comisilor de specialitate.
Comisiile de buget au aprobat proiectul bugetului de stat pe 2009 cu 8 voturi împotrivă, aparţinând parlamentarilor PNL şi UDMR. Parlamentarii au terminat dezbaterea acestui proiect cu o zi mai devreme decât programul stabilit iniţial.
Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2009 urmează să intre marţi în dezbaterea Parlamentului.
Anterior votului, comisiile au decis suplimentarea bugetului Cercetării cu 620 milioane de lei, aceşti bani urmând să fie luaţi de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanţelor şi din credite de angajament pe fonduri nerambursabile şi venituri proprii.
Astfel, 100 milioane lei vor fi luate de la Ministerul Dezvoltării, 200 milioane de lei de la Ministerul de Finanţe şi 320 milioane din fonduri nerambursabile şi din venituri proprii.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ecaterina Andronescu a declarat că, în acest fel, au fost găsite soluţii de completare a bugetului Cercetării, care iniţial era de 1136 milioane lei, iar, în urma amendamentelor, a ajuns la 1776 milioane de lei.
Parlamentarii din cele două comisii au aprobat, de principiu, suplimentarea cu 120 milioane de lei a sumelor acordate Ministerelor Educaţiei, Sănătăţii, Culturii, Dezvoltării şi Transporturilor, bani care vor fi luaţi de la Fondul Naţional de Dezvoltare -100 milioane de lei şi Fondul de rezervă al Guvernului - 20 milioane de lei.
Această sumă urmează să fie repartizată pe cele cinci ministere până luni, când se va depune la Biroul Permanent raportul comisilor de specialitate.
Comisiile de buget au aprobat proiectul bugetului de stat pe 2009 cu 8 voturi împotrivă, aparţinând parlamentarilor PNL şi UDMR. Parlamentarii au terminat dezbaterea acestui proiect cu o zi mai devreme decât programul stabilit iniţial.
Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2009 urmează să intre marţi în dezbaterea Parlamentului.
Ministerul Economiei vrea să facă publice contractele dintre Hidroelectrica şi traderi
Ministerul Economiei intenţionează să facă publice contractele încheiate între compania de stat Hidroelectrica şi traderii privaţi de energie, urmând să ceară, în acest sens, acordul firmelor, au declarat, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, surse din piaţa energetică.
"Ministerul Economiei va începe discuţii cu companiile private privind posibilităţile de desecretizare a contractelor cu Hidroelectrica", au afirmat sursele citate.
Conform acestora, instituţia are în vedere acţiuni în instanţă, dacă nu va obţine acceptul firmelor.
Oficialii Ministerului Economiei au avut, sâmbătă, o discuţie cu directorul general al Hidroelectrica, Traian Oprea, în legătură cu bugetul de investiţii al companiei pe acest an şi activitatea companiei în general. Sursele citate au adăugat că evaluarea activităţii lui Oprea la conducerea Hidrolectrica va continua săptămâna viitoare.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului, miercuri, să facă public modul în care se comercializează în România energia şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi.
"Ministerul Economiei va începe discuţii cu companiile private privind posibilităţile de desecretizare a contractelor cu Hidroelectrica", au afirmat sursele citate.
Conform acestora, instituţia are în vedere acţiuni în instanţă, dacă nu va obţine acceptul firmelor.
Oficialii Ministerului Economiei au avut, sâmbătă, o discuţie cu directorul general al Hidroelectrica, Traian Oprea, în legătură cu bugetul de investiţii al companiei pe acest an şi activitatea companiei în general. Sursele citate au adăugat că evaluarea activităţii lui Oprea la conducerea Hidrolectrica va continua săptămâna viitoare.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului, miercuri, să facă public modul în care se comercializează în România energia şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi.
Pavilionul administrativ al Dacia, demolat prin implozie
Demolarea prin implozie a pavilionului administrativ de la Dacia, cea mai înaltă clădire de pe platforma de la Mioveni, a avut loc, sâmbătă, în jurul orei 15.00, fiind utilizate câteva sute de kilograme de explozibil.
La acţiune au asistat aproximativ o mie de persoane - angajaţi şi foşti angajaţi ai uzinei, precum şi locuitori din Mioveni.
Operaţiunea a fost pregătită de două luni, după ce expertizele au arătat că imobilul a devenit nesigur.
Pavilionul a fost demolat prin basculare pe o anumită direcţie. Pentru evitarea răspândirii prafului, pompierii Serviciului privat al uzinei Dacia stropesc locul cu tunuri de apă.
Pentru securitatea civililor şi a salariaţilor, s-a stabilit o zonă de protecţie de 200 metri de jur împrejurul pavilionului, în interiorul căreia accesul a fost interzis.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, sublocotenent Mădălina Epure, operaţiunea de demolare prin implozie a decurs în condiţii bune, fără a exista incidente, clădirea căzând pe direcţia parcării dintre porţile trei şi şapte ale uzinei.
Pavilionul administrativ, cu o înălţime de circa 50 de metri, a fost construit în anul 1973 şi este format din parter, mezanin şi opt etaje, aici lucrând anul trecut circa 550 de salariaţi. Birourile angajaţilor au fost reamenajate în alte clădiri de pe platformă.
Pe amplasamentul pavilionului va fi amenajată o parcare de aproximativ 600 de locuri, destinată autoturismelor salariaţilor şi ale vizitatorilor Dacia. Parcarea va asigura separarea fluxurilor de maşini şi camioane care aprovizionează unităţile de fabricaţie ale uzinelor de fluxul de pietoni, sporind astfel securitatea traficului rutier pe platformă.
La acţiune au asistat aproximativ o mie de persoane - angajaţi şi foşti angajaţi ai uzinei, precum şi locuitori din Mioveni.
Operaţiunea a fost pregătită de două luni, după ce expertizele au arătat că imobilul a devenit nesigur.
Pavilionul a fost demolat prin basculare pe o anumită direcţie. Pentru evitarea răspândirii prafului, pompierii Serviciului privat al uzinei Dacia stropesc locul cu tunuri de apă.
Pentru securitatea civililor şi a salariaţilor, s-a stabilit o zonă de protecţie de 200 metri de jur împrejurul pavilionului, în interiorul căreia accesul a fost interzis.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, sublocotenent Mădălina Epure, operaţiunea de demolare prin implozie a decurs în condiţii bune, fără a exista incidente, clădirea căzând pe direcţia parcării dintre porţile trei şi şapte ale uzinei.
Pavilionul administrativ, cu o înălţime de circa 50 de metri, a fost construit în anul 1973 şi este format din parter, mezanin şi opt etaje, aici lucrând anul trecut circa 550 de salariaţi. Birourile angajaţilor au fost reamenajate în alte clădiri de pe platformă.
Pe amplasamentul pavilionului va fi amenajată o parcare de aproximativ 600 de locuri, destinată autoturismelor salariaţilor şi ale vizitatorilor Dacia. Parcarea va asigura separarea fluxurilor de maşini şi camioane care aprovizionează unităţile de fabricaţie ale uzinelor de fluxul de pietoni, sporind astfel securitatea traficului rutier pe platformă.
GM analizează opţiunea de a se declara falimentar
General Motors (GM) analizează opţiunea de a se pune sub protecţia legii falimentului, ceea ce ar conduce la formarea unei noi companii auto, în condiţiile în care marţi expiră termenul de prezentare a unui plan de viabilitate guvernului american, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.
"Una dintre opţiuni este punerea sub protecţia legii falimentului (Chapter 11), ceea ce ar duce la transferarea activelor viabile ale GM, inclusiv a unora dintre brandurile americane şi a operaţiunilor internaţionale, într-o nouă companie", a relatat publicaţia.
Activele neviabile vor fi lichidate sau vândute sub protecţia unui tribunal al falimentelor, iar contractele cu proprietarii de obligaţiuni, dealerii şi furnizorii vor fi reînnoite.
GM ar putea totodată să solicite noi fonduri din partea guvernului.
Reprezentanţii General Motors au refuzat să comenteze informaţia.
General Motors şi Chrysler trebuie, până marţi, să prezinte guvernului planuri de restructurare, în schimbul primirii unor împrumuturi federale de 17,7 miliarde dolari.
Producătorii americani de automobile se confruntă cu mari probleme, întrucât recesiunea economică le-a afectat grav vânzările. În luna ianuarie, numărul de automobile comercializate pe piaţa americană a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 27 de ani.
GM şi Chrysler se află în negocieri cu deţinătorii de obligaţiuni şi sindicatul United Auto Workers pentru a ajunge la acorduri referitoare la planurile de restructurare, dar au fost făcute puţine progrese, fiind improbabil să se ajungă la un rezultat până marţi, au mai spus sursele.
General Motors a anunţat deja planurile de a renunţa la 10.000 de angajaţi la nivel mondial, respectiv 14% din forţa de muncă a grupului.
În plus, GM încearcă să vândă brandul Hummer şi cel suedez Saab şi analizează statutul brandului Saturn.
"Una dintre opţiuni este punerea sub protecţia legii falimentului (Chapter 11), ceea ce ar duce la transferarea activelor viabile ale GM, inclusiv a unora dintre brandurile americane şi a operaţiunilor internaţionale, într-o nouă companie", a relatat publicaţia.
Activele neviabile vor fi lichidate sau vândute sub protecţia unui tribunal al falimentelor, iar contractele cu proprietarii de obligaţiuni, dealerii şi furnizorii vor fi reînnoite.
GM ar putea totodată să solicite noi fonduri din partea guvernului.
Reprezentanţii General Motors au refuzat să comenteze informaţia.
General Motors şi Chrysler trebuie, până marţi, să prezinte guvernului planuri de restructurare, în schimbul primirii unor împrumuturi federale de 17,7 miliarde dolari.
Producătorii americani de automobile se confruntă cu mari probleme, întrucât recesiunea economică le-a afectat grav vânzările. În luna ianuarie, numărul de automobile comercializate pe piaţa americană a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 27 de ani.
GM şi Chrysler se află în negocieri cu deţinătorii de obligaţiuni şi sindicatul United Auto Workers pentru a ajunge la acorduri referitoare la planurile de restructurare, dar au fost făcute puţine progrese, fiind improbabil să se ajungă la un rezultat până marţi, au mai spus sursele.
General Motors a anunţat deja planurile de a renunţa la 10.000 de angajaţi la nivel mondial, respectiv 14% din forţa de muncă a grupului.
În plus, GM încearcă să vândă brandul Hummer şi cel suedez Saab şi analizează statutul brandului Saturn.
Şeful Oficiului pentru IMM-uri Iaşi, Anghel Ficu, şi-a anunţat demisia
Directorul Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii şi Cooperaţie Iaşi, Anghel Ficu (PNL), şi-a anunţat demisia, motivând că refuză să rămână "în jocul dusului cu zăhărelul" al Guvernului, despre care spune că este preocupat de schimbarea şefilor de instituţii, nu de soarta firmelor.
Ficu a declarat duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că îşi va prezenta luni demisia, întrucât Guvernul întârzie aplicarea măsurilor anti-criză pentru susţinerea mediului de afaceri.
"Actualul guvern face o serie de modificări legislative de formă, fără fond, doar pentru a schimba unii conducători de instituţii. Aceste modificări au dus şi vor duce în continuare la perturbarea funcţionării acestor instituţii, pentru că principala preocupare a actualei puteri nu este cea de susţinere a mediului de afaceri. Nu vreau să mai rămân în acest joc al dusului cu zăhărelul al Guvernului, aşa că luni îmi voi da demisia din funcţie", a afirmat Ficu.
El a precizat că nu crede în noua formulă guvernamentală.
"Atunci când ai astfel de convingeri, este mai bine s-o părăseşti (să păsăreşti funcţia, n.r.) de la început, decât să lucrezi fără să ai convingerea lucrului bine făcut", a spus Ficu.
El conduce Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii şi Cooperaţie Iaşi din vara anului 2008.
Potrivit negocierilor purtate la nivel local între PSD şi PDL , conducerea oficiului va reveni unei persoane susţinute de social-democraţi.
Ficu, în prezent consilier local PNL, este al doilea director de instituţie descentralizată din judeţul Iaşi care părăseşte postul de conducere, după ce şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, Mihnea Hurmuzache, membru PNL, a fost eliberat din funcţie, recent, printr-un ordin al Ministerul Sănătăţii.
Ficu a declarat duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că îşi va prezenta luni demisia, întrucât Guvernul întârzie aplicarea măsurilor anti-criză pentru susţinerea mediului de afaceri.
"Actualul guvern face o serie de modificări legislative de formă, fără fond, doar pentru a schimba unii conducători de instituţii. Aceste modificări au dus şi vor duce în continuare la perturbarea funcţionării acestor instituţii, pentru că principala preocupare a actualei puteri nu este cea de susţinere a mediului de afaceri. Nu vreau să mai rămân în acest joc al dusului cu zăhărelul al Guvernului, aşa că luni îmi voi da demisia din funcţie", a afirmat Ficu.
El a precizat că nu crede în noua formulă guvernamentală.
"Atunci când ai astfel de convingeri, este mai bine s-o părăseşti (să păsăreşti funcţia, n.r.) de la început, decât să lucrezi fără să ai convingerea lucrului bine făcut", a spus Ficu.
El conduce Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici, Mijlocii şi Cooperaţie Iaşi din vara anului 2008.
Potrivit negocierilor purtate la nivel local între PSD şi PDL , conducerea oficiului va reveni unei persoane susţinute de social-democraţi.
Ficu, în prezent consilier local PNL, este al doilea director de instituţie descentralizată din judeţul Iaşi care părăseşte postul de conducere, după ce şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, Mihnea Hurmuzache, membru PNL, a fost eliberat din funcţie, recent, printr-un ordin al Ministerul Sănătăţii.
Obama va promulga marţi planul de stimulare a economiei SUA
Preşedintele american, Barack Obama, va promulga, marţi, la Denver, planul de stimulare a economiei Statelor Unite, în valoare de 787 de miliarde de dolari, pe care îl consideră "un moment de referinţă pe calea redresării".
"Voi semna în curând legea şi vom începe imediat investiţiile necesare pentru ca oamenii să îşi reia activitatea", a spus Obama.
Senatul american a aprobat vineri seara, la scurt timp după Camera Reprezentanţilor, textul final al planului de relansare economică, în valoare de 787 miliarde de dolari, susţinut activ de preşedintele Barack Obama.
El a mai spus că planul de stimulare va crea o nouă bază pentru dezvoltarea de lungă durată a economiei.
Potrivit Casei Albe, furnizarea fondurilor va începe în aproximativ 30 de zile, dar principala îngrijorare a analiştilor este că ar putea fi prea târziu pentru ca planul să aibă efecte pozitive în 2009.
Planul prevede reduceri de impozite în valoare de 286 miliarde dolari, investiţii în infrastructură, sprijin pentru săraci şi investiţii în energia alternativă.
Obama anticipează că programul va duce la crearea a peste 3,5 milioane de locuri de muncă, în următorii doi ani.
"Voi semna în curând legea şi vom începe imediat investiţiile necesare pentru ca oamenii să îşi reia activitatea", a spus Obama.
Senatul american a aprobat vineri seara, la scurt timp după Camera Reprezentanţilor, textul final al planului de relansare economică, în valoare de 787 miliarde de dolari, susţinut activ de preşedintele Barack Obama.
El a mai spus că planul de stimulare va crea o nouă bază pentru dezvoltarea de lungă durată a economiei.
Potrivit Casei Albe, furnizarea fondurilor va începe în aproximativ 30 de zile, dar principala îngrijorare a analiştilor este că ar putea fi prea târziu pentru ca planul să aibă efecte pozitive în 2009.
Planul prevede reduceri de impozite în valoare de 286 miliarde dolari, investiţii în infrastructură, sprijin pentru săraci şi investiţii în energia alternativă.
Obama anticipează că programul va duce la crearea a peste 3,5 milioane de locuri de muncă, în următorii doi ani.
RBS şi-ar putea restrânge operaţiunile din România
Royal Bank of Scotland (RBS) urmează să prezintă un amplu program de reducere a costurilor la nivel mondial, care ar putea include concedierea a până la 20.000 de angajaţi şi restrângerea operaţiunilor internaţionale, în state precum România, Slovacia şi Uzbekistan.
Banca, deţinută în proporţie de 68% de către statul britanic, pregăteşte programul de restructurare în condiţiile în care este pe cale să raporteze pierderi de aproape 28 miliarde de lire sterline aferente anului 2008, relatează Sunday Times.
Potrivit publicaţiei, şeful RBS, Stephen Hester, pregăteşte un nou plan de afaceri care prevede reducerea costurilor cu sute de milioane de lire sterline şi concedierea a 10.000-20.000 de angajaţi.
Banca ar putea totodată să renunţe la activităţile de pe mai multe pieţe emergente şi să vândă unele operaţiuni considerate neesenţiale.
RBS a anunţat deja că va concedia 2.300 din cei 142.000 de angajaţi din Marea Britanie, ca parte a procesului de restructurare.
Banca analizează totodată revânzarea unor operaţiuni ale ABN Amro către guvernul olandez, cu care se află în negocieri.
Grupul RBS este prezent în România după ce a preluat, în 2007, operaţiunile locale ale băncii olandeze ABN Amro, care au trecut în 2008 sub brandul creditorului britanic.
Banca, deţinută în proporţie de 68% de către statul britanic, pregăteşte programul de restructurare în condiţiile în care este pe cale să raporteze pierderi de aproape 28 miliarde de lire sterline aferente anului 2008, relatează Sunday Times.
Potrivit publicaţiei, şeful RBS, Stephen Hester, pregăteşte un nou plan de afaceri care prevede reducerea costurilor cu sute de milioane de lire sterline şi concedierea a 10.000-20.000 de angajaţi.
Banca ar putea totodată să renunţe la activităţile de pe mai multe pieţe emergente şi să vândă unele operaţiuni considerate neesenţiale.
RBS a anunţat deja că va concedia 2.300 din cei 142.000 de angajaţi din Marea Britanie, ca parte a procesului de restructurare.
Banca analizează totodată revânzarea unor operaţiuni ale ABN Amro către guvernul olandez, cu care se află în negocieri.
Grupul RBS este prezent în România după ce a preluat, în 2007, operaţiunile locale ale băncii olandeze ABN Amro, care au trecut în 2008 sub brandul creditorului britanic.
România ar putea duce Austria în faliment, potrivit unei publicaţii austriece
Statele din Europa de Est, printre care se află şi România, ar putea aduce Austria în faliment, întrucât băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor din regiune, iar statul ar fi nevoit să intervină, potrivit publicaţiei austriece Profil.
Publicaţia a notat că un risc suplimentar este reprezentat de instabilitatea euro şi s-a întrebat că, dacă "statul va susţine băncile, cine va susţine statul?".
Articolul menţionează riscurile existente în România şi Bulgaria, unde în ultimii ani au fost înregistrate deficite de cont curent semnificative precum şi grade ridicate de îndatorare a populaţiei, mai ales prin credite în euro.
Profil a arătat că există riscul de creştere a împrumuturilor neperformante în regiune, în condiţiile în care şomajul este în creştere, iar devalorizarea monedelor naţionale a redus capacitatea populaţiei de a plăti împrumuturile în valută.
"Cetăţenii din Europa de Est îşi plătesc încă creditele, dar analiştii anticipează o dublare a cazurilor de incapacitate de plată, în următorii ani, întrucât populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare", scrie Profil.
În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce implică pierderi totale de peste 30 de miliarde de euro.
Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor neperformante, ar rezulta probleme enorme, avertizează Profi, care oferă ca exemplu BCR.
"În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10% din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a obţine fonduri ar fi să ceară de la grupul-mamă, care deţine o participaţie de 70%", conform sursei citate.
Dacă banca austriacă nu ar reuşi să pună la dispoziţie acest capital, ar însemna falimentul BCR, nu şi al Erste, potrivit Profil.
Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra situaţiei financiare a grupului austriac.
Potrivit articolului, Raiffeisen International se confruntă cu o situaţie similară în Ucraina.
Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă 150 de miliarde considerate necesare susţinerii pieţelor bancare din estul-Europei.
Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu răceală de către partenerii europeni.
În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de "un dezinteres deschis", se mai arată în articol.
Publicaţia a notat că un risc suplimentar este reprezentat de instabilitatea euro şi s-a întrebat că, dacă "statul va susţine băncile, cine va susţine statul?".
Articolul menţionează riscurile existente în România şi Bulgaria, unde în ultimii ani au fost înregistrate deficite de cont curent semnificative precum şi grade ridicate de îndatorare a populaţiei, mai ales prin credite în euro.
Profil a arătat că există riscul de creştere a împrumuturilor neperformante în regiune, în condiţiile în care şomajul este în creştere, iar devalorizarea monedelor naţionale a redus capacitatea populaţiei de a plăti împrumuturile în valută.
"Cetăţenii din Europa de Est îşi plătesc încă creditele, dar analiştii anticipează o dublare a cazurilor de incapacitate de plată, în următorii ani, întrucât populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare", scrie Profil.
În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce implică pierderi totale de peste 30 de miliarde de euro.
Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor neperformante, ar rezulta probleme enorme, avertizează Profi, care oferă ca exemplu BCR.
"În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10% din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a obţine fonduri ar fi să ceară de la grupul-mamă, care deţine o participaţie de 70%", conform sursei citate.
Dacă banca austriacă nu ar reuşi să pună la dispoziţie acest capital, ar însemna falimentul BCR, nu şi al Erste, potrivit Profil.
Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra situaţiei financiare a grupului austriac.
Potrivit articolului, Raiffeisen International se confruntă cu o situaţie similară în Ucraina.
Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă 150 de miliarde considerate necesare susţinerii pieţelor bancare din estul-Europei.
Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu răceală de către partenerii europeni.
În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de "un dezinteres deschis", se mai arată în articol.
România ar putea duce Austria în faliment, potrivit unei publicaţii austriece
Statele din Europa de Est, printre care se află şi România, ar putea aduce Austria în faliment, întrucât băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor din regiune, iar statul ar fi nevoit să intervină, potrivit publicaţiei austriece Profil.
Publicaţia a notat că un risc suplimentar este reprezentat de instabilitatea euro şi s-a întrebat că, dacă "statul va susţine băncile, cine va susţine statul?".
Articolul menţionează riscurile existente în România şi Bulgaria, unde în ultimii ani au fost înregistrate deficite de cont curent semnificative precum şi grade ridicate de îndatorare a populaţiei, mai ales prin credite în euro.
Profil a arătat că există riscul de creştere a împrumuturilor neperformante în regiune, în condiţiile în care şomajul este în creştere, iar devalorizarea monedelor naţionale a redus capacitatea populaţiei de a plăti împrumuturile în valută.
"Cetăţenii din Europa de Est îşi plătesc încă creditele, dar analiştii anticipează o dublare a cazurilor de incapacitate de plată, în următorii ani, întrucât populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare", scrie Profil.
În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce implică pierderi totale de peste 30 de miliarde de euro.
Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor neperformante, ar rezulta probleme enorme, avertizează Profi, care oferă ca exemplu BCR.
"În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10% din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a obţine fonduri ar fi să ceară de la grupul-mamă, care deţine o participaţie de 70%", conform sursei citate.
Dacă banca austriacă nu ar reuşi să pună la dispoziţie acest capital, ar însemna falimentul BCR, nu şi al Erste, potrivit Profil.
Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra situaţiei financiare a grupului austriac.
Potrivit articolului, Raiffeisen International se confruntă cu o situaţie similară în Ucraina.
Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă 150 de miliarde considerate necesare susţinerii pieţelor bancare din estul-Europei.
Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu răceală de către partenerii europeni.
În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de "un dezinteres deschis", se mai arată în articol.
Publicaţia a notat că un risc suplimentar este reprezentat de instabilitatea euro şi s-a întrebat că, dacă "statul va susţine băncile, cine va susţine statul?".
Articolul menţionează riscurile existente în România şi Bulgaria, unde în ultimii ani au fost înregistrate deficite de cont curent semnificative precum şi grade ridicate de îndatorare a populaţiei, mai ales prin credite în euro.
Profil a arătat că există riscul de creştere a împrumuturilor neperformante în regiune, în condiţiile în care şomajul este în creştere, iar devalorizarea monedelor naţionale a redus capacitatea populaţiei de a plăti împrumuturile în valută.
"Cetăţenii din Europa de Est îşi plătesc încă creditele, dar analiştii anticipează o dublare a cazurilor de incapacitate de plată, în următorii ani, întrucât populaţia nu are economii, în timp ce riscul şomajului este din ce în ce mai mare", scrie Profil.
În unele ţări s-ar putea ajunge la o rată de 10 procente a creditelor care nu mai pot fi plătite, ceea ce implică pierderi totale de peste 30 de miliarde de euro.
Dacă s-ar ajunge la o pondere de 10% a creditelor neperformante, ar rezulta probleme enorme, avertizează Profi, care oferă ca exemplu BCR.
"În 2007, BCR a rulat un capital propriu de un miliard de euro şi a furnizat credite de peste opt miliarde de euro în România. Dacă 10% din aceste opt miliarde nu mai pot fi încasate, acel capital propriu se reduce de la un miliard la 200 de milioane, ceea ce ar însemna că filiala din România ar avea nevoie urgentă de capital, iar cel mai simplu mod de a obţine fonduri ar fi să ceară de la grupul-mamă, care deţine o participaţie de 70%", conform sursei citate.
Dacă banca austriacă nu ar reuşi să pună la dispoziţie acest capital, ar însemna falimentul BCR, nu şi al Erste, potrivit Profil.
Pe de altă parte, un astfel de faliment s-ar resimţi puternic asupra situaţiei financiare a grupului austriac.
Potrivit articolului, Raiffeisen International se confruntă cu o situaţie similară în Ucraina.
Pentru a evita astfel de situaţii, Austria se bazează pe ajutorul celorlalte state UE şi speră să strângă 150 de miliarde considerate necesare susţinerii pieţelor bancare din estul-Europei.
Potrivit Profil, propunerile austriece au fost primite cu răceală de către partenerii europeni.
În plus, turneul ministrului de finanţe Josef Proll prin Bulgaria, Ucraina, Croaţia şi România s-a lovit de "un dezinteres deschis", se mai arată în articol.
Gândul: Bucureştiul, capitala falimentului: 50.000 de firme ar putea dispărea
Anul crizei va „curăţa” registrul comerţului din România de multe firme nevoite să-şi oprească activitatea, dar şi de cele care nu mai activează de ceva timp, dar care nu au declarat încă acest lucru.
La nivelul anului trecut, 52.699 de firme au fost radiate din registrul comerţului, în creştere cu 4,7% faţă de anul 2007, arată datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la solicitarea Gândul.
La nivelul anului trecut, 52.699 de firme au fost radiate din registrul comerţului, în creştere cu 4,7% faţă de anul 2007, arată datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la solicitarea Gândul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
