Mona Muscă rupe tăcerea duminică la prânz

Apariţia publică a Monei Muscă are loc în contextul în care în ultima săptămână au avut loc dezbateri publice pe subiectul unei posibile candidaturi a sa într-un colegiu din judeţul Neamţ, oferit de liderul acestei filiale, Gheorghe "Pinalti" Ştefan.

Mona Muscă va susţine duminică o declaraţie de presă, prima după ce şi-a anunţat demisia din Parlament şi din PLD, în 2007, în condiţiile în care liderul democrat-liberal de Neamţ, Gheorghe "Pinalti" Ştefan, a anunţat zilele trecute că aceasta ia în calcul candidatura într-un colegiu din judeţul său.

Potrivit unui comunicat de presă remis sâmbătă NewsIn, pe 24 august, duminică, la ora 12:00, Mona Muscă va susţine o declaraţie de presă.

Deşi Ştefan a anunţat din 17 iulie că-i păstrează un loc pentru Camera Deputaţilor, Muscă a refuzat până acum să-şi facă auzită vocea, în timp ce democrat-liberalii s-au împărţit între susţinători - Emil Boc, Theodor Stolojan, Raluca Turcan, Anca Boagiu - şi contestatari - Radu Berceanu, Cezar Preda, Ioan Oltean.

Chiar vineri, secretarul executiv al PD-L Elena Udrea a comentat, pe blogul personal, că Muscă ar fi trebuit să-şi asume public opţiunea, în loc să stea pe margine şi să-i lase pe cei din interiorul partidului să se exprime. "Pe vremea când problema nu se punea atât de acut, am afirmat că, în situaţia în care şi-ar dori să se întoarcă în politică, poate ar fi o variantă candidatura independentă în contextul votului uninominal (...) Numai că şi atunci ca şi acum, lipsea un element esenţial pentru o opinie corectă: intenţia doamnei Muscă. Nici atunci şi nici acum nu ştim dacă doreşte să revină în politică sau nu, dacă doreşte să candideze la Parlament sau nu. Informaţiile referitoare la subiect sunt ”pe surse”, deşi firesc ar fi fost ca discuţia să se fi purtat iniţial în interiorul partidului, la o cerere prealabilă a doamnei Muscă, sau măcar aceasta să îşi fi precizat public poziţia. În lipsa acestor elemente, ne-am contrazis “la vedere” şi ne-am exprimat păreri personale spre deliciul presei", a scris Udrea. "Poate că o atitudine curajoasă şi asumată din partea Monei Muscă ar fi fost mai utilă şi dânsei şi partidului spre deosebire de strategia aleasă, de a ne lăsa să ne agităm şi noi şi presa pentru a vedea ce se alege, urmând ca decizia să o ia în funcţie de concluzii, la final. Aşa cum mai degrabă i s-a reproşat lipsa de sinceritate decât colaborarea în sine cu Securitatea, la fel i s-ar putea reproşa la un moment dat, mai degrabă lipsa de onestitate în asumarea dorinţei de a reveni în politică decât revenirea însăşi", a conchis liderul PD-L, un apropiat al preşedintelui Traian Băsescu.

Afacerea "Mona Muscă - turnător la Securitate" a debutat în 8 august 2006, atunci când Lavinia Şandru a lansat informaţia că dosarul colegei sale de Parlament se află pe masa
de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, în presa scrisă au apărut date despre relaţia cu Securitatea a Monei Muscă. Potrivit acestora, Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", în 1970, pe vremea când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara.

În aceeaşi săptămână, Mona Muscă a admis, mai întâi, că a furnizat date despre studenţii străini, însă nu Securităţii, ci conducerii instituţiei la care lucra, după care, într-o conferinţă de presă organizată ad-hoc, a făcut mărturisiri complete despre angajamentul pe care l-a semnat cu poliţia politică a statului comunist."N-am ezitat să semnez un angajament cu Securitatea strict pe această problemă - siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei. Acest lucru mi s-a părut normal fiindcă, atunci, orice persoană din România era obligată să dea informaţii despre studenţii străini. Era o obligaţie a tuturor", explica fostul deputat liberal motivele ce au mânat-o în relaţia cu Securitatea. Mona Muscă accentua, în acea conferinţă de presă, ideea că informaţiile pe care le furniza securiştilor nu constituie poliţie politică, după definiţia dată
de aşa-numita Lege "Ticu".

Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia că relaţia Monei Muscă-Securitate se defineşte ca "poliţie politică". "Este o gravă eroare (decizia CNSAS, n.r). Voi face contestaţie şi voi merge în instanţă. Sunt uluită ce se poate întâmpla cuiva în România, ce se poate întâmpla atunci când partenerii sau adversarii politici vor să te elimine sau atunci când nu faci parte din niciun grup de interese. La ce foloseşte nu ştiu", au fost comentariile Monei Muscă, imediat după aflarea verdictului.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

După ce Curtea Constituţională a decis că legea privind organizarea CNSAS este neconstituţională, Mona Muscă a decis să conteste această decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, dar magistraţii au decis că nu este de competenţa acestei secţii să judece litigiul dintre Mona Muscă şi CNSAS. Dosarul a fost trimis, pe un circuit intern, la Secţia Civilă a Curţii de Apel, unde a primit un nou număr de înregistrare şi termen pe data de 2 octombrie.